Lectura placuta!

Nu mă pot decide dacă să te cumpăr sau nu! Ești un bărbat precum o carte, o carte cam scumpă, însă! Ești precum acea carte pe care nu o cumpăr de la prima intrare în librarie, acea carte care mă macină în drum spre casă și mă întoarce a doua zi, în aceași librărie, întrebându-mă dacă merită totuși să dau agonisiri de o viață pe scoarțele ei. Ești exact ca acea carte, mă întorc mereu să o răsfoiesc, dar nu am curajul să o cumpăr! Îmi place exteriorul, îmi plac culorile, lucește coperta, oricum aș întoarce-o, se potrivește în mâinile mele, dar nu știu ce cuprinde și mi-e atât de frică să o deschid! Ar putea fi o carte de istorie...și-aș cumpăra-o cu sfințenie, știu ca ar rămâne moștenire copiilor. Ar putea fi o carte de geografie...însă nu știu cât aș vrea sa alerg prin lume...și-ar fi prea scumpă doar pentru asta. Ar putea fi o carte de filozofie...dar are coperți mult prea lucioase pentru infinitul ce ar exista înăuntru. Nu! Nu o deschid! Ar putea fi o carte de rugăciuni...mi-ar fi frică de puterea cuvântului ce l-ar răsfânge asupra mea. Sau ar putea fi o carte de psihologie...s-ar putea juca cu slabiciunile mele și aș îngenunchea în fața ei. Ar putea fi o carte de muzică...și m-aș pierde în ritmurile ei! Ce bine ar fi să fie o culegere de matematică! Eu aș cumpăra-o cu drag, doar pentru a-i încercui problemele rămase nerezolvate! Dar o carte de matematică ar fi așezată în alt raft! Da, știu, e un roman de dragoste! Titlul e ambiguu, dar pot să cred că e de dragoste! Titlul mă roagă să o cumpăr. Citesc prefața...e acea prefață de bun simt ca a oricărei altă carți din librărie! Nu e suficient! O răsfoiesc de multe ori. Citesc cuprisul, câte capitole interesante, câte promisiuni. Citesc recenziile de la final. De ce? De ce recenziile cărții nu mă uimesc? De ce nu mă îndeamnă să te cumpăr pentru mine și doar pentru mine? Aș vrea să am timp să te pot răsfoi în liniște. Nu mă pot decide! Recenziile tale mă scârbesc, și cu toate astea aș vrea să te iau cu mine, să te pot citi in parc, în metrou, in pat sau pe malul mării, sau în vârf de munte! Mă uit iar la copertă, îmi place și totuși culorile sunt toxice pentru retina mea. Deschid aiurea cartea și citesc primul paragraf...îmi place, citesc al doilea paragraf...îmi place mai mult. Nu am timp să o citesc acum, dar aș plăti să-i aflu intriga. Dar e prea scumpă...dacă nu merită citită și eu voi pierde economiile, sau mai mult, voi pierde timpul! Nu! Nu pot risca! O las pe raft și ies pe ușă, mă învârt în fața magazinului și mă întorc la raft. O ating, mă atrage! O strâng la piept, îi sărut scoarțele. Simt mirosul filelor proaspăt scrise. Asta nu-mi place! Unele se lipesc între ele, au scrisul șters și miros usturător de tuș. Unele pagini au multe amprente negricioase, semn că cineva s-a grăbit să o citească. Sunt amprente peste tot! Cu manșeta încerc să șterg totuși coperta, dispar toate urmele curioșilor de dinaintea mea și o fac să lucească din nou! Dar unele pagini sunt lipite și nu le pot citit, au mai încercat și alții si au rupt foile. Da, lipsesc și câteva capitole! De fapt, lipsesc pagini din fiecare capitol cu nume de femeie. Finalul cărții are câteva pagini nescrise încă. Îmi place marketingul autorului! Dacă o voi cumpăra, voi putea la final să-mi las impresiile acolo. Am un creion cu mine, pot scrie ceva acum, repede, și să mă furișez spre ieșire să nu vadă nimeni că nu am cumpărat-o! Dar nu-i corect! Dacă nu o cumpăr nu o pot scrie, aș scrie greșit cu siguranță! Dar eu am doar un creion. Oricine ar putea, apoi, sterge urmele mele. Imi trebuie un stilou! Si totusi, cred ca merită să-mi asum riscul de a o plăti! Orice gust mi-ar rămâne, l-aș impregna apoi în foile ei, și le-aș putea zgâria, le-aș putea mototoli...ar fi ale mele! Le voi putea chiar rupe! Da...dar prețul e prea mare! Și chiar și așa, cartea pare să merite orice risc! Ce să fac? Să o cumpăr cu riscul de a rămâne săraca? Să merite oare acest sacrificiu? Abia am citit primele pagini! Minunat personaj dar autorul mă înspăimântă! Autorul se poate juca cu personajul lui și până la final îl va putea distruge! Și eu voi fi dezamăgită, nu-mi va plăcea finalul, dar chiar și așa, cartea ar putea fi buna! Ce să fac? O citesc! Oare mă voi bucura măcar de informație sau voi rămâne cu și mai multe dileme și frici? Nu știu, dar acum sunt curioasă să-i aflu întreg subiectul! Poate îmi va plăcea atât de tare că o voi reciti! Și dacă nu-mi va plăcea...o dau cadou! Dar mă fac de râs, are pagini rupte și texte înegrite! O ard! Da, o ard, dacă nu-mi place! Deci...ce să fac? O iau și mă așez confortabil pe un fotoliu. Cer o cafea și mă cufund în paginile ei! Sper să nu regret nici măcar timpul pe care i-l acord  într-o zi minunată de duminică când aș putea alerga pe malul mării. Sper să merite efortul de a-i traduce paragrafele scrise în limbi străine! Mai cer o cafea!