Strainul

     E cumplit sentimentul de obisnuinta, e dureros cand realizezi ca iubirea a trecut si ca tu, de fapt, nu mai recunosti omul de langa tine, este groaznic sa realizezi ca cel cu care ai impartit totul a devenit...doar un strain! 
     Si Vasile Voiculescu spunea in Lostrita ca "Iubirea este singura eternitate oferita omului"... asa sa fie, oare?!

     Azi m-am trezit, ca de obicei, langa tine. Am incercat cu miscari lente sa ma cobor din pat fara a te trezi. Stiu ca te trezesti morocanos daca nu-ti faci somnul. Am facut cafeaua asa cum iti place tie, dulce si tare, am turnat-o in cestile rosii, stii cestile noastre in care beam cafeaua in weekend, atunci cand stateam la povesti, atunci cand inca mai vorbeam, si am asteptat cuminte sa deschizi ochii. Te-am admirat indelung ca si cum atunci te redescopeream. Aceleasi brate puternice, acelasi par carliontat, aceleasi buze groase... Ma asez langa tine pe pat. Iti prind palma in mana mea si o analizez. A devenit mai aspra. Imi ating obrazul de ea si-mi amintesc felul in care ma mangaiai la inceput, imi mangaiai chipul, obrajii, ochii, parul...nu ai mai facut de mult asta, nici nu stiam ca mana ta a devenit atat de aspra. Ceva s-a schimbat la tine, dar nu stiu ce! Nici eu nu mai sunt aceasi!
     Inainte, cand dormeai, imi placea sa te invelesc cu corpul meu si tu, prin vis, ma strangeai la piept. Mi-aduc aminte ca imi preparai cafeaua si ma trezeai cu sarutari, ma rasfatai cu managaieri. Acum suntem prea grabiti dimineata. Toata ziua alergam de colo-colo si abia daca ne intalnim seara. Mai stii ziua in care mi-am gasit inelul de legodna in zatul cafelei? Te amuzai teribil de fata mea surprinsa si de ingeniozitatea ta! Acum simt sa dau jos acest inel, simt sa-l las pe noptiera si sa fug. Nu vreau sa-ti spun nimic, nu am reprosuri de facut, nu am explicatii de dat! Ce pot sa te intreb? De ce nu ne mai iubim? De ce am devenit straini? Nici tu nu vei avea raspuns...
     Ma asez pe scaun in fata patului, cu cafeaua in mana si continui sa te privesc. Oare suntem inca impreuna din prea mult respect? Dar oare mai suntem impreuna? Sufletele noastre se ciocnesc, se chinuie, se ranesc din prea multa grija. Serile trecute, la petrecerea aceea, ti-am surprins privirea cautand o alta femeie. Te-ai luminat la fata cand ai gasit-o. Apoi, cu un suras trist, te-ai intors catre mine si m-ai sarutat pe frunte. Si Iuda avea sarutul mai cald ca al tau! Si apoi muzica ta a devenit atat de trista, si glasul tau e stins cand imi spui ca ma iubesti...o spui pentru ca stii ca trebuie sa o spui, o spui din recunostinta, o spui ca stii ca asta ma face fericita, dar nu, nu-ti fie teama sa taci, nu mai sunt fericita de mult!
     Ai observat si tu ca noptile suntem prea obositi si nu avem cuvinte suficiente pentru celalalt? Ai observat ca ne ferim privirile pentru a nu ne descoperi adevarul? Nu mi-ai mai spus ca sunt frumoasa de saptamani intregi, nu ti-am mai lipit biletele prin casa cu declaratii de dragoste de luni de zile. Ne-am pierdut! In zadar ne-am cautat noaptea trecuta. M-ai strans in brate prea tare, simteam o violenta ciudata in gesturile tale, o ura care te surprindea si pe tine pe masura ca ma atingeai, imi sugrumai venele si-mi invineteai carnea ca si cum iti obligai trupul sa ma recunoasca. Era un sacrificiu dureros in mangaierile tale. Iar eu, eu ma chinuiam sa simt fiorii de altadata. Dar erai doar un strain pentru mine, tocmai tu, iubitul meu; iubitul meu strain de mine!
     Ieri dimineata ai plecat de acasa si ai uitat sa ma saruti. N-am simtit nevoia, nici nu mi-as fi dat seama daca nu te intorceai din drum, stangaci, sa-mi dai sarutarea cuvenita. Am ramas in spatele usii si am plans! Ceva din noi a murit! M-ai intrebat intr-o zi de ce nu mai bem vinul in paharele cu picior inalt...n-am stiut ce sa-ti raspund, a fost involuntar, nici acum nu stiu de ce am schimbat paharele. Tu nici n-ai observat ca mi-am schimbat culoarea parului si nici eu, pana zilele trecute, n-am observat ca folosesti alt parfum. Mancam rar impreuna, si atunci suntem tristi, nici macar nu ne mai ridicam ochii din farfurie, nu stim ce sa ne mai spunem si ne grabim sa spalam vasele. Ai observat si tu ca nu mai gasim timp sa iesim in parc sau sa mergem la dans, timpul s-a impartit pentru fiecare in alte unitati de masura. Ne instrainam cu frica, ne privim cu mila, ne vorbim putin, ne mintim ca ne iubim!
     Iti las cafeaua pe masuta si imi strang cu grija lucrurile. N-as vrea sa te trezesti, n-as sti ce sa-ti spun. Imi pare rau ca iti voi lasa tie tot ce era al nostru, dar stiu ca te vei trezi si te vei simti usurat de lipsa mea. Suntem doi straini cu amintiri comune! Ne vom elibera de noi si vei vedea ca vom iubi alti si alti straini!
    

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

     Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi...este titlul romanului lui Camil Petrescu, unul dintre scriitorii mei preferati, un roman care se presupune ca s-a citit undeva prin liceu. Zilele astea am vizionat filmul inspirat din roman, al lui Sergiu Nicolaescu- Dumnezeu sa-l ierte, ca eu nu l-as ierta pentru modificarile majore aduse povestii. Ca a fost mare regizor, nu contest, cu ajutorul puterii care i-a pus tot la dispozitie a fost usor. Cred ca multi tineri talentati ar ajunge chiar sa-l intreaca daca ar avea acum resursele de care s-a bucurat Nicolaescu atunci...insa in zilele noastre cu arta mori de foame! In fine, trecem peste! Mi se pare inadmisibil ca domnul regizor/scenarist/actor sa modifice (atat de mult) povestea perfect scrisa a lui Camil Petrescu, si hai povestea ca povestea, ca de la carte la film e nevoie de artificii...dar numele personajelor?!?! Pai numele, vorbind strict din literatura noastra, da calea, destinul si virtutile personajului. Nu se poate ca Stefan Gheorghidiu sa ajunga un Tudor Gheorghiu si nici Ela sa devina Lena! Lena?! Ce inseamna Lena?! Bine ca nu i-a zis Leana! Cum ar fi daca Vitoria Lipan ar deveni Gigica Frunza-Verde si Apostol Bologa ar ajunge Nae Bolovan?! Chiar si daca esti Sergiu Nicolaescu si ai toata puterea de partea ta... nu ai dreptul sa-ti bati joc de cuvantul autorului. O fi filmul o adaptare dupa roman...dar prea de tot!
Ma rog, ambele povesti, atat a romanului cat si a lui Sergiu Nicolaescu, sunt minunate...desi finalul filmului m-a dus putin cu gandul la Apostol Bologa, personajul din romanul lui Liviu Rebreanu, Padurea Spanzuratilor. Spun asta pentru ca in filmul lui Nicolaescu "Ultima noapte de dragoste", personajul alege sa moara pentru un ideal. Nu se sinucide, ci alege sa moara, simtindu-se vinovat ca din cauza dramelor lui personale (din plan sentimental) au murit oameni nevinovati. Minunata idee, perfecta transpunere! Ma fascineaza patriotismul de atunci pentru ca e greu de inteles astazi! Cati oameni si-ar semna astazi condamnarea la moarte in locul onorurilor false? Ce om din ziua de azi ar mai muri pentru un ideal? Oare chiar am pierdut valorile reale si ne lasam calcati in picioare si injositi pentru o bucata de paine inmuiata in untura? Unde sunt oamenii de altadata? Vazand acest film, imi dau seama ca devenim din ce in ce mai putin oameni. Nu recunosc caraterele de odinioara in viata de zi cu zi! Suntem masinarii, vrem ascensiune sociala, adulatie, recunoastere si calcam cadavre in picioare pentru a urca intr-un loc mai caldut. Pacat ca suntem un fel de Dinu Paturica (Ciocoii vechi si noi- Nicolae Filimon) si nu un Stefan Gheorghidiu, sau Tache Gheorghiu al lui Nicolaescu. Iubirea nu mai este ideala, pura, iubirea nu mai este inaltatoare, cade pe loc secund, nu sacrificam nimic sa cunoastem acest sentiment, nu dam doi bani pe iubire si atunci cand o intalnim, o calcam in picioare pentru orice alt beneficiu. De ce nu regasesc pe strazi, intre tineri, iubirea pe care am citit-o in romanele vechi de dragoste si cu care am crescut?! Peste 100, 200 de ani ce carti se vor studia in scoli? Cartile scrise acum abordeaza iubirea de suprafata, fara dileme, fara drame de constiinta- si din pacate cam asta e iubirea zilelor noastre, o mare confuzie a iubirii cu sexul. Scriitorii, in general, se inspira din viata lor sau a apropiatilor... ma intreb din ce ne vom mai inspira noi, noi astia de acum, care am pierdut idealurile, credinta, iubirea, patriotismul, pamantul stramosesc...unde esti tu Caragiale, ai avea atatea inspiratii din societatea actuala!

Gata! Gata cu rautatile! Am cautat cartea Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi si am rasfoit-o pentru a cauta niste citate care sa exprime drama iubirii pe care o traia personajul principal. Iata-le:
" Am crezut atata vreme ca eu sunt singurul motiv de durere sau de bucurie pentru femeia mea, iar azi descopeream ca ochii ei sunt gata sa planga pentru altul."
" O iubire mare e mai curand un proces de autosugestie. Iubesti din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita, iti repeti ca nu e loial sa o jignesti, sa inseli atata incredere. Orice iubire e ca un monodeism, voluntar la inceput, patologic la urma."
"Cei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt!"

Tot Camil Petrescu spunea, si e adorabila replica- pe noi femeile ne poate salva cateodata:
"O femeie inseala doar pe cei pe care ii iubeste, pe ceilalti ii paraseste pur si simplu!"

Si pentru ca am vorbit si de Padurea spanzuratilor, iata conceptia de viata a lui Apostol Bologa, o conceptie pierduta in zilele noastre:
"Sufletul tau sa fie totdeauna la fel cu gandul, gandul cu vorba si vorba cu fapta, caci numai asa vei obtine un echilibru statornic intre lumea ta si lumea de afara."

Daca timpul nu va permite sa cititi/recititi cartea, va invit sa va delectati cu filmul (desi niciodata un film nu va putea fi mai bun decat o carte)

A fost odata...22 februarie

    Pentru ca e noaptea de 22 februarie, am o insomnie ciudata care ma duce, in valuri amare, cu gandul la iubire; dar la acea iubirea descrisa in Biblie, la iubirea pura, unica, acea iubire cu care ne nastem si pe care nu ar trebui sa o pierdem niciodata.
     Pentru mine ziua de 22 februarie va ramane ziua unui om minunat, unui suflet batran venit pe pamant sa ma invete sa iubesc, sa ma iubesc si sa-mi iubesc viata. Sunt ani de zile de cand a plecat de aici si multe din cuvintele lui mi-au devenit Scriptura. Mi-a fost greu sa inteleg ca nu trebuia sa-mi fie sot, ca nu trebuia sa imbatranim impreuna, el nici macar nu trebuia sa fie tata...el trebuia doar sa ma invete sa iubesc. Am platit in viata asta un pret mare, dar probabil acolo, sus, am ales sa cunosc iubirea adevarata. Cand simti ca poti muri pentru a-i da altcuiva zile, cand vrei sa cari toate poverile lumii pe umerii tai, pentu a-i reda altcuiva libertatea, cand poti sa uiti de tine pentru a-i reda altcuiva zambetul...abia atunci poti iubi cu adevarat. Cred ca acolo sus suntem un intreg, dar coborand pe pamant ne despartim in doua bucati de suflet si astfel, inconstient, ne cautam jumatatea. Eu mi-am intalnit sufletul pereche! A fost ciudat! Am simtit ca il cunosc dintotdeauna, l-am iubit instantaneu, ca si cum il iubeam din vesnicie si il asteptam doar ca sa-i spun asta. Mi-era dor de el, desi era prima oara cand il vedeam. Se intruchipase intr-un barbat perfect, modest, integru, romantic, caritabil, generos, tandru, atent, rabdator...o, Doamne...as insira aici toate calitatile posibile si tot n-as termina in a-l descrie. Eu nu eram asa, eu eram urata, slaba, fricoasa...el m-a luat in brate si mi-a corectat, iubindu-ma infinit, fiecare eroare, fiecare pierdere, fiecare lipsa a completat-o prin iubirea lui. Ajunsesem sa-i seman, asa cum seamana norii albi de pe cer. M-a pregatit pentru furtuna ce avea sa urmeze...am incercat si inca incerc sa rezist acelei furtuni.
     Iubirea adevarata nu moare niciodata, mocneste in interior, se transforma in iubire pentru viata, pentru oameni, pentru animale, pentru scris, pentru Dumnezeu. Nu exista a iubi mai mult sau mai putin, exista doar a iubi! Sunt sigura ca in alta viata voi alege un destin care sa o incununeze de mii de ori mai frumos ca acum si nu vor mai exista zile in care, in loc de la multi ani, sa aprind o lumanare.

Barbatii chiar stiu sa faca sex!

     Ma intreb daca barbatii au avut vreodata curiozitatea de a citi in DEX definitia sexului? Posibil sa nu si explicatia este simpla: toti cred ca stiu ce inseamna! Oricum, definitia, destul de sumbra si vaga, este in dezavantajul femeii si nu aduce nici pe departe vorba de placere, deci conform DEX-ului, barbatii sunt salvati: toti stiu sa faca SEX!

     Anatomia din clasa a-VII-a, ne invata ca sexul e doar pentru reproducere! Propun sa semnam o petitie prin care sa se ceara invatarea inca din clasele primare a faptului ca sexul inseamna obtinerea placerii si "sacrificiul barbatului" de a oferi placere! Hehe! Parca suna mai bine! Poate asa le intra in cap si masculilor ca sexul nu e doar pentru ei! 

     Radem, glumim, dar chiar avem nevoie de o petitie pentru a defini sexul mai pe intelesul mileniului 3!

     O alta definitie a sexului, mai pe romaneste spusa, ma lasa masca si ma face sa cred ca DEX-ul este "muncit" de un barbat!

A AVEA UN CONTACT SEXUAL (d. bărbați, cu o femeie) a aterizat la punct fix, a bate untul, a-și băga cuponul în fabrică, a o băga, a băga măgaru-n grajd / salamu-n traistă, a băga pe ăla micu’ la serviciu, a băga pe moșu-n beci, a băga ratonul la veveriță, a buli, a cădea la așternut, a călări, a călca, a ciocăni, a cobzări, a cordi, a se culca, a curăța coșul, a i-o da, a da cosor, a da (pe cineva) cu cracii-n sus, a da cu lipici / cu sacâz, a da cu osul, a da de-a dura, a da gaură, a se da huța, a se da în bărci / ghioc, a o da în bijboc / vată, a da la buci / pipi, a da la vâsle, a-i da cuiva pilaf, a descânta, a escalada, a face, a face huța-huța, a formata, a frige, a fute, a găuri, a injecta, a i-o înfige, a împunge cu cornu’, a încăleca, a înșuruba, a întinde, a înțepa, a lovi în creastă (pe cineva), a lua, a lua (pe cineva) în toroipan, a mârli, a naviga în strâmtoarea Dardanele, a pârli, a pompa, a poseda, a pritoci, a i-o propti (cuiva), a i-o pune, a pune dop, a i-o pune în ghioc, a i-o pune (cuiva) între mustăți, a pune toroipanul (pe cineva), a rade, a răsturna cu roțile-n sus, a răzui prapurele (cuiva), a regula, a remaia ochiul, a sări coarda, a scăpăra, a-i tăbăci (cuiva) pielea, a-i sparge (cuiva) ghiocul, a tăvăli, a tivi, a trage un clei, a trage (cuiva) clopote, a trage în cosor / în țeapă, a-i trage (cuiva) la poartă, a trage pe făcăleț, a o trage sub coadă (cuiva), a trage un tighel, a trece Gibraltarul, a trosni, a umple, a vaccina, a bubui banana.

Ei bine, acum ca am aflat ce inseamna sexul, trebuie sa intelegem si mai bine barbatii. Ei stiu doar sa bage ratonul la veverita si salamul in traista...restul nu e treaba lor! Important este sa nu sarim entuziasmate sa ne facem bagajul cand ne-or anunta excitati ca vor sa navigam in stramtoarea Dardanele sau sa trecem Gibraltarul!

Inmormantarea unui mire

      "Aceluia i se va lua care mai tare va iubi!"
                                                                    (Lucian Blaga, Mesterul Manole)

     Era cald, era soare si cerul era albastru... Ea nu iubea garoafele si nimic din ce o inconjura... Pasea incet, cu rochia-i lunga neagra, cu buchetul de garoafe rosii strans intre degetele-i slabite, cu inima franta si ochii uzi, pasea catre el... Dormea si ea niciodata nu-l lasa sa inchida ochii inaintea ei... dar acum nu vroia sa-i raspunda chemarii... Ea urla, il striga, il implora sa se ridice din cutia aia stramta si sa o imbratiseze... dar el... el zambea din razele soarelui, el o imbratisa cu vantul, o saruta cu picatura ploii...
      Fata blonda si vesela, fata care iubea viata si pe el... impletea acum superba coroana de garoafe rosii si radea... stia ca altii o privesc cu mila, dar ea continua sa inoade floare cu floare pentru a incununa doua lemne, doua lemne scrise cu cele mai negre si triste cuvinte ce puteau fi vreodata citite de ochii ei calzi, ochii ei senini, ochii ei albastri... Dar nu, nu a putut citi tot, a strans pumnul si a lovit lemnul, a incercat cu palma mica sa stearga literele, sa schimbe anul scrijelit in ulei, sa fie macar mai tarziu... atunci cand ea va fi mama, atunci cand baietelul brunet carliontat, cu ochi negri si buze groase, cu nume de sfant, baietelul acela din visul lor, va fi sprijinul ei... El spunea mereu ca vrea o fetita blonda cu ochi albastri si nume sarbesc si ea, chicotind in bratele lui, plina de vise si dorinte ii promitea un baietel... Va ramane singura si vor urma nopti reci de vara...
      Cineva o striga pe un nume strain altora, pe numele pus de el, o cheama si-i intinde un inel. A venit momentul in care ea va trebui sa il cunune, caci altfel drumul lui va fi anevoios. Se invoieste cu durere si nu intelege ea mireasa cui mai este. O privire secatuita de durere, uscata de lacrimi ii face semn sa intre in incaperea rece incalzita doar de lumanari, insa ea cade, ingenuncheata de destin, loveste cimentul urland si sangele incepe sa-i curga catre pamant... inima ei murea putin cate putin... Iubirea ei era amara, era otravitoare... era sange amestecat cu noroi si petale de flori ce se ofileau si ele, incet, incet... Se apleaca cu frica peste corpul lui si-i prinde in piept o floare alba, cu mana tremuranda atinge mana lui rece si vanata, o ridica si pentru cateva secunde asculta durerea din urletele celor ce ii inconjurau ca intr-o hora. Gandeste ca ar trebui sa fie ca la nunta si acum se primesc uralele mesenilor, insa nimeni nu arunca cu boabe de orez si nici nu exista preot sa sfinteasca cununia. Infige din instinct inelul pe deget, ea stia ca va veni aceasta zi... dar nu stia ca ea nu va primi inel... tresare, o zguduie sunetul clopotului... bate clopotul iar, de ce nu asteapta? Unde il grabesc? Fata ramane in urma lui, cu vocea surda striga sa astepte, sa nu plece! Unde sa plece iubirea ei? Ea e acolo, lumea lui e acolo, prietenii si familia sunt acolo... dar el, rece si indiferent, pleaca...Bradul impodobit ca de nunta merge in fata alaiului. Este intors invers, are tulpina in sus, cei care trebuiau sa fie meseni nu poarta flori in piept, ci niste panglici albe cu negru. E prea mult negru peste tot! Cineva vrea sa-i puna un voal alb, insa ea il arunca. Ea mireasa cui mai este? Alearga, il opreste, il saruta, il pateaza pe frunte cu urma buzelor ei arse, dar un barbat in haina lunga neagra o trage inapoi... ea nu intelege de ce il acopera cu panza alba si o da in laturi, si barbatul in negru iar il acopera si ea iar arunca panza, de ce nu o lasa sa-l mai vada, de ce i-l fura, de ce il inchide, de ce il coboara? Fata racneste cu degetele infipte in pamantul rece, urletul ei rasuna in tot cimitirul, e un zbierat infiorator de durere si mainile continua sa scormoneasca pamantul... e intuneric acolo, e frig, isi smulge hainele si parul deopotriva, se arunca cu tot corpul peste pamant... e singur acolo... sarutul ei se va usca pe fruntea lui... Fata ramane in urma tuturor si incercanata de durere, il implora pe Cel ce a vrut sa fie asa, Il implora sa o trimita langa iubirea vietii ei... dar nimeni nu o aude... Fata ramane singura, mai trista, ramane mai putina, mai saraca, mai urata, mai goala... toate averile sufletului ei erau ingropate... toate visele ei erau acoperite cu pamant, pierduse speranta de a mai imbraca rochie alba, pierduse dorinta de a mai fi mama, pierduse jumatate din viata ei si era mai departe de Dumnezeu cu jumatate din viata...


   " Daca as putea lua viata de la capat, as comite aceleasi greseli, doar ca mult mai devreme."
                                                                                                            <Tallulah Bankhead>

                                                                                                  

Omagiu pentru Gogu!

     

     In vizorul insomniilor intra iar barbatii, dragii de ei! Pai va spun si de ce! Sunt indignata sa tot aud peste tot apelativul "sexul tare/ sexul puternic"... pai de unde tare?! Tare?! Cand?! Cum?! Aaaa...cateodata si atunci datorita femeilor...da! Tare! Pai nu ar trebui sa le multumeasca femeilor ca datorita lor se mandresc cu "sexul tare"! Desi, chiar si asa, tot nu sunt de acord cu acest "sex tare". Pai barbatii, atunci cand devin ei mai barbati, adica intr-adevar barbati, adica dupa o anumita varsta... tocmai atunci nu mai au "sexul tare"! Uf! Ce ironie! 

     Barbatii raman aproape toata viata niste copii, singura diferenta sunt cei cativa cm care li se adauga organului!Acest organ, denumit in continuare organ, isi are si el cuvintele lui de alint: cocosel, puta, scula, stulete, serpalau, ba chiar este personificat si devine Gogu. N-as vrea sa stiu ce trasaturi i se atribuie lui Gogu! Abia mai tarziu, dupa o anumita varsta si experienta, devine penis.

     Unii barbati sunt atat de mandri de organul detinut ca simt nevoia sa-l impartaseasca cu toate femeile care le ies in cale. Se lauda cu performantele sexuale si sunt genul care nu stiu ce-i ala sex oral decat din prisma jucariei lor. Spun corect jucarie, pentru ca poate fi comparata fie cu o locomotiva infundata, fie cu o trotineta fara ghidon, fie cu un pistol cu apa- ca de gloante nici nu poate fi vorba! 
    Altii, din contra, se admira zilnic in oglinda si le pute pielea de atat orgoliu. Astia devin atat de pretiosi cu ei insisi ca isi pastreaza ascuns organul, ca pe o comoara si il ofera doar sub forma de cadou si doar femeilor care-l merita! Care-l merita?! Cum adica?! Ce sa merite?! Hehe! Astia sunt printre cei mai patetici barbati! Ba mai mult, astia privesc femeile cu un soi de superioritate neinteleasa si daca devii putin mai vulgara in preajma lor, se simt deranjati si ofuscati si se retrag de pe teren precum melcul in cochilie. Sunt genul care fac sex rar, dar se masturbeaza des! 
     Mai intalnim si categoria barbatilor care nu au criterii cand vine vorba de femei si se roaga o luna sa le pice si lor ceva, orice, nu conteaza ca-i urata, proasta sau usoara, important este sa fie. Cand le pica, in prima faza se sperie si se gandesc ca ar trebui sa-i ofere o floare inainte, sa-i faca zeci de complimente ca poate fi de calitate si merita dusa la parinti! Cand se conving ca nu-i asa, din "proasta", "urata" si "curva" nu o scot. 
     Categoria barbatului insurat! Aoleu, asta e cea mai tragica categorie! Astia sunt cei mai disperati sa faca sex, insa au cel mai putin curaj! Daca au norocul sa primeasca totusi o propunere se pierd, se fastacesc si dau vina pe constiinta lor care nu-i lasa sa faca asa ceva! Constiinta am spus? Pardon, barbatii nu prea au asa ceva! Dar hai sa le dam voie sa numeasca constiinta frica lor de a nu fi prea buni la pat. Deh, dupa ani de zile si o singura scorbura, te sperie orice vizuina! Cateodata acesti barbati ridica niste conditii sexuale ce nu provoaca decat mila si pun pe fuga viitoarea amanta.
     Mai intalnim si categoria celor care se confunda cu cainele batran, adica "nici ei nu fut, nici pe altii nu lasa"! Cine sunt astia de fapt? Sunt "amicii", stau lesinati pe langa vreo femeie si tremura din toate inchieturile daca-i roaga sa-i deschida fermoarul rochiei. Insa, cum simt miros de testosteron in jur, sar la atac, insa, nu-l ataca pe adversar ci isi ataca propria "amica" in fata adversarului, scotandu-i in evidenta toate partile proaste. Daca adversarul nu se retrage speriat, "amicul" aplica planul B, care presupune sa-si informeze buna amica ca adversarul o desconsidera si are doar intentii ieftine cu ea. De astia scapi la fel de greu cum scapi de raie! 
     Mai exista si barbatii frustrati, unii de lungime, altii de grosime...ei bine, astia fac sex doar cu logodnica si doar dupa ce se asigura ca sunt iubiti pentru orice alta calitate a lor! 
     Sa mai vorbim despre barbatii cu bani care cred ca pot cumpara orice pestera si in final se aleg doar cu o vagauna?! Neah...astia nu isi merita apelativul primit prin nastere!

     Ei bine, astea fiind spuse, va rog sa luati in calcul ca fara barbati, n-am putea exista, deci trebuie admirati si iubiti asa cum sunt, altii nu avem de unde scoate, cel putin pana se descopera civilizatiile de pe alte planete! 

     Si nu puteam incheia acest omagiu adus lui Gogu, fara a cita, din nou, DEX-ul, care, cu mare grija si interes, explica ce este acest organ, la ce este bun acest organ si mai ales, ce se poate face cu acest organ.

púlă sf [At: TDRG / Pl: pule / E: lat pulla] (Trv) 1 Penis. 2 (Înv) Nuia. 3 (Înv) Coadă. 4 (Iht; îc) pula ciobanului Pietrar (Aspro zingel). 5 (Îac) Pește care trăiește în bălți, pe fundul mlăștinos sau argilos, cu corp scund, turtit, mai mult gros decât înalt, lung de 12-18 centimetri, și care aduce pagube însemnate, hrănindu-se cu puii de pește (Gobius kessleri) Si: guvidie-de-baltă. 6 (Bot; îc) pula calului Burete pucios (Ithyphallus impudicus). 7 (Trv; îs) pulă bleagă Individ neînsemnat, fără personalitate. 8 (Trv; îe) Ce pula mea? Se spune pentru a exprima un sentiment de frustrare, de neputință sau de revoltă față de o problemă dificilă în care vorbitorul refuză să se implice. 9-10 (Trv; îe) Îmi bag pula Se spune pentru a exprima (disprețul pentru ceva sau) nepăsarea și renunțarea de a se mai implica în ceva greu de rezolvat. 11 (Trv; dep; d. bărbați; îe) A sta cu pula în mână A fi onanist. 12 (Trv; d. bărbați; îae) A nu face nimic, a fi leneș și indolent. 13 (Trv; îe) Du-te-n pula mea Expresie injurioasă care de obicei se adresează unui coleg sau unui prieten acuzat de lipsă de solidaritate, sinceritate, principialitate etc., cu intenția de a pune capăt relației cu acesta. 14 (Trv; îe) Îmi bag pula în mă-ta Expresie injurioasă foarte răspândită între bărbați, care consideră actul sexual drept un mod de înjosire atât a interlocutorului cât și a persoanei la care acesta ține cel mai mult.  

Pas barbatilor!

   

     Decat intr-o relatie nociva sau sufocanta, mai bine singura! Cateodata chiar e bine sa iei o gura de aer si sa spui pas tuturor barbatilor din preajma. E chiar recomandat sa petreci mai mult timp cu tine si sa inveti sa te cunosti mai bine. Astfel iti vei da seama ce vrei de la viata si mai ales vei sti sa-ti alegi urmatorul partener! Nu mai lasati barbatii sa va aleaga ei pe voi, faceti voi selectia! In acele momente de singuratate si de detasare emotionala, va veti da seama ca sunteti cele mai minunate fiinte de pe planeta, ca sunteti cele mai puternice si ca nu aveti nevoie de stalp de sprijin. Va veti ridica singure standardele. De cele mai multe ori barbatii, probabil din complex de inferioritate, incearca sa-si faca partenera sa se simta incapabila si nesigura. Atunci cand un barbat te complexeaza, e clar ca nu are incredere in el si ii e frica sa nu te piarda. Insa acest fapt dus la extrem, te va duce in depresie si vei pierde increderea in tine, in fortele tale si te vei trezi intrebandu-te "cine ma mai iubeste pe mine?". Exact asta isi doresc ei, sa ajungi sa crezi ca este o onoare iubirea lor! Acesti barbati, castrati psihic, trebuie inlaturati! In general, ei se sperie de femeile puternice, stapane pe ele, constiente de farmecul lor si dominatoare si fac tot posibilul sa le transforme in marionete, dependente de ei. E lesne de inteles de ce!

     Puneti-va o perioada sentimentele la congelat si veti vedea ce minunat este sa-ti dedici week-end-urile iesirilor cu fetele, mersului la shopping, rasfatului la saloane de infrumusetare sau la sala. Asuma-ti libertatea de a fi de capul tau! Sunt mii de motive pentru care este mai bine fara el: nu te suna nimeni sa-ti ceara explicatii despre noaptea trecuta, nu te culci cu gandul: “oare idiotul a ajuns acasa sau a ramas pe la vreuna?”, nu esti obligata sa dai sms de noapte buna. Intr-adevar, sunt si dezavantaje: nu ai pe cine sa suni in cazul in care ai facut pana si nici nu ai pe cine sa rogi sa te ajute sa-ti cari mobila nou cumparata. Dar te descurci tu si atunci iti dai seama ca devii o femeie puternica! E bine ca poti sa mananci cate pizza si tiramisu vrei fara sa auzi intrebari de genul: “mai bagi mult in tine?”, “te-ai cam ingrasat in ultimul timp!”, e super ca poti da check in-uri din toate locurile unde mergi fara ca cineva sa-ti dea un coment ironic la postare de genul: ”si cum e acolo? te distrezi?”, si e si mai super ca poti poza in orice ipostaza, chiar si cu streaperul din club fara sa te feresti ca cineva te vede si iese scandal. E marfa ca-ti poti schimba culoarea parului sau coafura in functie doar de preferintele tale, e marfa ca gatesti doar pentru tine si poti lasa vasele nespalate chiar si doua zile, e marfa ca ai timp sa-ti faci manichiura si realizezi ca ai unghiile mult mai lungi si mai tari ca inainte, e marfa ca nu-ti ciocane nimeni dimineata in usa de la baie sa te grabeasca, si e si mai marfa ca poti sa scoti sunete relaxata de pe wc fara sa te panichezi ca te aude cineva! 

     Cand te-ai improspatat suficient si ti-ai intarit psihicul, ascute-ti gherutele si sari la atac! Te vei amuza cate victime masculine vei face!

Sa barfim barbatii!

    

     Insomnia din aceasta noapte se revarsa in valuri ironice asupra barbatilor. Cu scuzele de rigoare, meritati un dus rece! Oricum ati fi, noi va iubim, dar cand iesim "ca fetele", bucurati-va ca nu sunteti in preajma noastra si nu auziti cum va disecam cu o placere diabolica fiecare defect! Sa stiti ca discutam si de lungime si de grosime si de durata si de intensitate, o criticam si pe mama voastra si pe fosta voastra, dar mai ales pe mama voastra! Ne amuzam de modul in care faceti sex oral si ne imaginam cum ar arata prietenul vostru cel mai bun tavalit in cearsafurile voastre! Avem fantezii cu colegii de la munca si recunoastem ca de multe ori, in pat, gandul ne zboara la hainutele si pantofiorii vazuti in mall de dimineata! Dragilor, va disecam, nu alta! Noi, femeile, abordam teme complicate si neintelese de voi. De exemplu, noi discutam de lungimea parului pubian si chiloteii vostri cu fluturasi. Alte teme cu care ne confruntam la fiecare intalnire sunt berea, fotbalul si pescuitul. Noi ne sfatuim cum sa va facem sa stati cat mai putin pe wc si sa trageti apa cat mai des. Noi va imitam sunetele din timpul ejacularii si va asemanam cu diferite animale! Nu va ganditi la armasari sau tauri, de cele mai multe ori sunteti iepuri, boi sau porci. In fine, palavragim pe multe alte chestii d-astea marunte care ne binedispun si ne fac sa radem cu pofta de voi! Facem schimb de scenarii sexuale si ajungem sa ne dezvaluim si cele mai profunde cuvinte adresate de voi in timpul actului sexual! Cata imaginatie! Va criticam ca faceti sex in sosete si ca uitati sa va spalati pe maini dupa ce faceti pipi! Va criticam ca va aruncati hainele prin casa si ca ragaiti in timpul mesei. Ne prapadim de ras sa aflam modalitatile ascunse prin care incercati sa eliminati gazele si mai ales ne intrebam cum naiba terminati dupa doar cateva minute!? Chiar daca nu va recunoastem, va comparam insistent cu fostii...si partea proasta este ca de cele mai multe ori, nu iesiti pe primul loc!

     Nu intentionam nici pe departe sa ne cerem scuze pentru comentariile noastre si nici nu avem mustrari de constiinta ca v-am despuiat de talent. Suntem sigure ca voi sunteti mult mai barfitori ca noi!

Foto: Shutterstock

A murit baba!

     Cred ca toti, cel putin o data in viata, am fost la un priveghi de om batran, poate din respect, poate din rudenie, toti am trecut pragul unui mort. Nu e cazul sa ne intristam, oamenii batrani mor! Cred ca prin fiecare sat este o baba d-asta de o uita Dumnezeu pe pamant si ajunge saraca, garbovita de ani si schimonosita de riduri, cu un baston indoit de vreme, sa fie spaima copiilor din zona. Ba ca-i vrajitoare, ba ca-i ghicitoare, cei mici ii gasesc intotdeauna atribute fantastice pentru a-si explica longevitatea exagerata si mai ales uratenia de pe chip, caci deh, niciun om nu imbatraneste frumos.
    Ei bine, ce ma fascineaza pe mine este regia creata in jurul decesului. De dimineata, cand nici bine steagul n-a fost ancorat in poarta, apare coana Floarea cu țața Niculina, si ele in baston, cu un buchetel amarat de flori adunate de prin curte si cu multe lumanari. Aduc multe lumanari ca spera sa primeasca si ele la fel. Langa mort, la ora aia, de obicei sta o ruda mai indepartata, sosita si ea din compasiune cu primul tren. Dupa un "Dumnezeu sa o ierte!" spus din obisnuinta si nu din suflet, aseaza florile in sicriu, aprind o lumanare si incep sa investigheze zona. Depun un efort maret sa-i dea rotocol cosciugului, analizeaza panza, pipaie hainele, dezvelesc pantofii, verifica banutul de la mana, mai aranjeaza si ele putin basmau mortului si se aseaza linistite pe scaunele din jur. Acum investigheaza persoana care priveghea inainte sa vina ele.
- Cine o fi? De unde o fi?
- Pare a fi de la oras! Uite cum e imbracata! - si fel si fel de alte probleme legate de infatisarea persoanei. Cand fiecare si-a tras in sine concluziile, incep sosotelile. Dezvolta scenarii, cum ca ar putea fi verisoara aia cu care baba era certata, sau ar putea fi nepoata aia plecata de ani de zile in Spania, sau ar putea fi fiica fiului mai mare din prima casatorie si uite asa trec cateva ore in care invitatele noastre cos si descos viata bietei moarte. Pe la 10 apar, pe rand, restul babelor din sat, care mai de care mai ologite si mai suferinde. In jurul mortului deja se creeaza atmosferă de balci. Fiecare povesteste ce a mai facut, cate oase o mai dor, cati pui a ma fatat pisica lu' vecinu, cand i-a intarcat vaca, cat mai are de treierat, si vaita de obicei recolta slaba! Si daca nu e anotimpul pentru asa ceva, nu-i nimic, isi amintesc ele cum era cand a dat ploaia si aveau fanul nestrans si porumbul necules! Iata ca momentul mult asteptat apare: se deschide usa si o fata tinerica intra cu cafele si fursecuri. Bataie! Bataie pe cafele! Bataie pe platou! Se termina platoul! Fata mai aduce un platou cu fursecuri pe care babele il privesc de asta data satule si ironice de la distanta. Ba se si cearta  intre ele, fiecare jura ca n-a pus mana pe fursec ba ca are diabet, ba ca asa i-a zis doctoru'. Una din babe, venita mai tarziu la priveghi o trage de maneca pe fata si o ia la intrebari. Dupa ce se pune la punct cu legatura de rudenie si afla tot ce se poate afla despre copiii si nepotii raposatei se aseaza satisfacuta pe scaun. Celelalte babe se strang in jurul ei, uitand de mortul din mijlocul camerei. Se duce vestea, ambalata ca la Acces Direct, din ureche in ureche. Se aud din cand in cand interjectii de uimire.
    O masina se opreste la poarta. O baba mai vioaie afla ca e fiul mortului. Deodata se porneste un cor de jale si urlete si vaicareli...toate il compatimeau cand pe el, cand pe biata moarta. Omul se duce direct in spate incarcat de bagaje. Babele devin suspecte:
- De ce nu plange? Oare nu sufera si el?
- Ce de cumparaturi a facut? Cat l-or fi costat?
- O fi pus baba bani de-o parte?
- Dar totusi parca nu e afectat deloc ca e ma-sa moarta! - si tot asa se framanta pana ce fiul intra in incapere sa-i fie putin alaturi mamei. Babele tac, iau fata de inmormantare si se chinuie sa le cada o lacrima. Analizeaza pe sub batista gesturile fiului. Vreo doua babe incearca sa-l consoleze, ba ca era batrana, ba ca era om bun, ba ca nu le vine sa creada ca mai acu' cateva zile au vorbit cu ea, ba ca si-a presimtit moartea, ba ca vorbea mereu de el. Barbatul da de fiecare data din cap afirmativ, parand ca le asculta. Alte doua babe, simtindu-se nebagate in seama, se ridica si se apropie de sicriu pentru a jeli, asa cum se cuvine. Intra nora, ei bine, acum babele nu-si mai pot stapani curiozitatate si se baga in seama cu aceasta. Trebuie sa scotoceasca, sa afle in ce relatii erau, cand s-au vazut ultima oara, ce-au vorbit, cine pregateste pomana, ce mancare pune pe masa, tot! Satisfacute si de asta data se aseaza iar pe scaune. Vin nepotii care insa ignora total siragul de babe. Stau putin langa mort si pleaca. Babele raman nelamurite si se acuza intre ele ca nu au aflat mai multe. Fac o scurta biografie a babei decedate si noi curiozitati le trec prin minte. Baba avea doi fii, pai unde-i unul? Si acum fiecare isi da cu parerea de ce lipseste celalalt. Una sustine ca e certat cu baba, alta ca e plecat in America, alta ca l-a dezmostenit, alta sustine ca nu l-a anuntat nimeni si tot asa pana ce la poarta opreste alta masina. Baba vioaie anunta ca a venit si cel de-al doilea fiu. Restul babelor nu stiu inca daca sa jeleasca sau nu. Tac malc cu ochii atintiti spre poarta. Iata ca asta a adus coroana, "pe semne ca se simte vinovat" -zice o baba, in timp ce alta o contrazice -"asta o iubea mult pe ma-sa!". Luate prin surprindere, babele tac si admira cu jint privelistea. Cand barbatul saruta mana moartei, atunci sa te tii urlete de incurajare! O baba mai tupeista vrea sa dezlege misterul si-l intreaba:
- Oare de ce o fi murit, maica, ca tare bine se mai tinea pe picioare? Barbatul, din respect, ii raspunde ca a murit de batranete. Baba, traumatizata de raspuns, da afirmativ din cap:
- Pe toti ne paste asta, maica! Mor astia tineri, d'apoi noi! si pleaca victorioasa de la locul meciului.
     Pe dupa-masa, spre seara, vine si popa sa faca slujba. Babele se ridica in picioare si se inchina evlavios. Cu greu se concentreaza la slujba, avand in vedere ca restul familiei s-a adunat in incapere. Popa, sufocat de babe, da afara cateva sa faca loc familiei care tot intra pe usa din spate. Se termina rugaciunile si babele pornesc jalea intr-un cor. Pleaca popa si pleaca si ele, pe rand, cate una, in sir indian. Pe strada o ceata de copii alearga si se joaca. Fac ce fac si se apropie de poarta si tipa:
- A murit baba, baaa!
    Baba sefa, adica acea baba care sustine ca ii era foarte apropiata moartei- exista peste tot cate o astfel de baba, o recunoasteti imediat- iese si tipa la copii sa faca liniste sau sa se joace in alta parte. Ca sa fiti siguri ca o recunoateti, va mai spun ca tot ea e cea care curata cel mai des sfesnicul de lumanari, umbla ca la ea acasa prin toate camerele si sertarele argumentand ca ea stie mai bine unde sunt obiectele defunctei si da sfaturi de inmormantare rudelor. Invarte un cearsaf alb in maini si sustine ca sigur a mai ramas o oglinda neacoperita prin casa pe care ea trebuie sa o acopere, nu de alta dar sa se ridice linistit sufletul la cer.
     Vine noaptea. Babele au plecat la culcare. Rudele fac cu randul la priveghi. Casa si curtea sunt luminate. Asta e un obicei pe la sate. Daca vezi lumina noaptea tarziu intr-o curte, e clar: a murit cineva sau au intrat hotii! Bucataria este plina de cei din familie. Fac liste, calcule, oranduiesc treburi. Se bea cafea sau tarie si se fumeaza mult. Dupa ora 3 se face liniste. Langa mort fac cu randul cei tineri. Stau cate doi langa mort, nu neaparat de frica ci pentru ca trebuie sa mai ia pauze de tigara si atunci, mortul ar ramane fara companie, ceea ce este semn rau ca asa zice baba-sefa. Priveghitorii- daca pot sa-i denumesc asa- mai au o sarcina. Sa pandeasca cand vine pisica la culcare si sa o prinda. Trebuie inchisa in magazie neaparat. Doamne fereste sa intre pisica in camera mortului sau sa-i treaca pe dedesupt ca baba noastra se transforma in strigoi si tot pe ei ii bantuie! Si uite asa, cu atatea griji, imposibil sa-i fure somnul langa mort.
     Se lumineaza de ziua. Tinerii nostri cad obositi cu tot cu cafelele baute peste noapte. Dorm pana in jur de ora 11 cand apare iar siragul de babe, care mai de care mai urlatoare si mai galagioasa. Baba-sefa isi reia locul la picioarele mortului si asteapta intrebari. Ea stie tot ce s-a intamplat in familie si detine amanunte picante despre ultimele scandaluri. Cand una din nepoate intra sa aduca platoul cu fursecuri si cafelele mult asteptate, baba-sefa o mustruluieste:
- Desfa-ti coada impletita, cum sa-ti tii parul impletit?! Tu nu stii ca nu e bine?! Ii incrucisezi drumul mortului! Fata ramane nemiscata cu tava in maini. Celelalte babe sar repede sa o ajute, luandu-i tava.
- Hai, hai mai repede desfa-ti parul ala blestemat ca ii blochezi drumul mortului cu prostia ta! Fata vrea sa iasa din incapere, dar baba o prinde de mana si-i zice, incruntandu-se toata ca nu are voie sa se pieptene, e pacat capital sa te piepteni cand ai mortul in casa.
- Stai asa, si nespalata si nepieptanata, ca nu e bine sa-i faci laturi mortului! Te cheama dupa el! - adauga baba-sefa. Fata incuvinteaza din cap si pleaca aproape plangand. Suparata foc ca traditiile nu sunt respectate, baba-sefa ia la criticat toti tinerii prezenti la priveghi. Fetele sa poarte capul acoperit si baietii sa nu se rada 40 de zile!
- Asa se cuvine! - se auzea vocea batranei prin curte. Tot ea a ordonat asezarea mortului cu capul spre rasarit si cu picioarele spre usa si s-a ocupat sa-i umple geanta din sicriu cu pieptene, cu oglinda, cu ruj, cu ac si ata, cu batista, cu de toate ca sa aiba mortul in viata de apoi!
- Oare o fi pus si penseta si oja si codul de wireless sau nu i-or trebui pe dincolo?! - intreaba tinerii amuzati. Baba-sefa, suparata pe incapacitatea tinerilor din ziua de azi de a respecta traditiile si obiceiurile, ii pune la treaba. Fiecare sa inoade bani in batiste si sa decojeasca mieji de nuca pentru coliva. Tinerii se supun.
    Apune soarele. O ruda intarziata plange langa sicriu. Baba-sefa o atentioneaza ca dupa lasarea noptii, nimeni n-are voie sa planga si o sfatuieste sa taca. Ruda, se simte indreptatita si continua, ba chiar are un aer de superioritate fata de baba sfatuitoare, doar e din familie! Nu-si poate stapani suferinta cumplita si plange pana ajunge sa se inece cu propriile-i lacrimi si sughituri. Cineva vine si o ia pe brate. O duce intr-un pat. Se linisteste. Scopul era atins! Si-a asigurat locul pentru noaptea ce urmeaza.
     Se face liniste. Baba-sefa doarme pe un scaun la picioarele mortului. O vecina ca statea evlavioasa langa sicriu stranuta si trezi baba-sefa:
- Aoleu! Aoleu maica ce necaz, rupe repede o ata de pe haine ca te ia moarta dupa ea! Fir-ar al focului de stranut! Vecina ramane incremenita si fara sa gandeasca isi cauta o ata si o rupe. Spiritele se linistesc din nou. Baba-sefa anunta ca cine pleaca acum spre casa, acolo sa ramana, ca dupa caderea noptii n-ai voie sa te mai intorci la priveghi. Pleaca si ea sa se odihneasca ca doar vine ziua inmormantarii si tinerii astia sigur nu stiu ce sa faca.
     In curte, la lumina becului, se pregateste pomana intr-un ciaun imens. De obicei meniul contine orez sau varza sau sarmale, in cazurile exceptionale, cand pomana nu e de post sau ziua inmormantarii nu cade miercurea sau vinerea. In seara de pe urma, mai mereu vine cate un vecin turmentat care nu-si gaseste locul la priveghi si streseaza rudele pe langa foc, care, ca sa scape de el, ii toarna necontenit in pahar alcool spunandu-i sa verse putin pe jos si pentru moarta.
     Ultima zi a mortului in casa sa. Lume multa, rude si cunostinte indepartate rezeama zidul casei. Toti vorbesc de cu totul altceva: unii de politica, altii de recolta, unii despre vreme, altii despre soarta. Baba-sefa da ultimele instructiuni: insarcineaza tinerii sa puna doliul in piept, aduce gaina si ghiveciul cu flori pentru a le trece pe sub mort la iesirea din casa, se ofera ea sa care diminetile, adica sa duca apa in sat la vecini timp de 40 de zile pentru curatirea sufletului si astfel sa-si ia inapoi gaina si ghiveciul cu flori aduse, numara farfuriile de pomana si gusta toata mancarea facuta cu o seara inainte. Umple o cana cu apa si rupe un colt de paine. Le lasa in curte ca dupa ce vine de la inmormantare sa le urce pe streasina casei, de unde, sufletul sa vina sa se hraneasca in cele 40 de zile cat mai sta pe pamant, printre apropiati. Atentioneaza ca hainele in care a murit trebuie arse si asa cum urca fumul catre cer, asa va urca si sufletul sau. Pregateste apoi cosul pentru biserica si numeste in functii barbatii de prin curte: unul sa duca crucea, altul steagul si tot asa. Ulterior trimite un tanar sa le puna prosoapele la brat. Prosopul mai mare si mai frumos il pastreaza pentru popa si apoi, in ordinea lungimii, prosoapele ajung la restul, adica la dascal, la gropari, la omul care duce crucea, la omul care duce steagul, la omul care duce sfesnicul. Daca mai raman prosoape le atarna de masinile care insotesc cortegiul funerar la cimitir. Baba-sefa deleaga o femeie sa dea cu matura in urma mortului ca e musai sa se faca asa. Iata ca vine si popa sa ia mortul de acasa. Jale mare incepe in toata zona. Nu se stie daca plang rudele sau plang babele din sat. Atmosfera tragica se intretine tot drumul pana la biserica. Babele nu pot tine pasul cu mortul si se pierd usor, usor pe drum. Cortegiul opreste la fiecare rascruce si cineva din fata arunca cu monezi peste credinciosii din urma. Banii nu ajung bine pe jos ca tarla de tigani sosita special pentru asa ceva, aduna cu avaritate fiecare banut. Printre rugaciunile lu' popa se aud injuraturile acestora suparati ca nu au prins mai multi bani. Claxoanele masinilor intretin atmosfera. Pana la poarta bisericii mai raman cativa oameni in alai, de obicei, doar rudele. Pleaca si tiganii si se face liniste. Incepe slujba. Se termina slujba. Nimeni nu zice niciun cuvant despre baba sucombata. Mortul este condus la groapa. Dupa ce este lasat in cavou, sau in pamant, dupa posibilitati, fiecare arunca disperat cate o mana de pamant peste sicriu, sperand ca astfel nu va fi el urmatorul. Baba-sefa arunca doua maini de pamant. Lumea se intoarce in curtea mortului unde se tine pomana mult asteptata. Baba-sefa a ajuns prima, pesemne stia o scurtatura, si ii asteapta pe restul cu o galeata cu apa. Trebuie sa se spele pe maini si sa stropeasca de 3 ori peste cap, asa se face, nu e loc de ripostari, ca altfel baba te ia dupa ea. Cei doi fii ai raposatei sunt debusolati, cu atatea obiceiuri nici n-au avut timp sa-si planga mama si nici sa-si ia la revedere cum se cuvine. In fine, asta e, sa-i fie tarana usoara!

Shalimar, Colectorul de Suflete

 
 In camera doar un pat, un semineu si ea. Doarme adanc, goala, acoperita partial cu o matase alba. Ea nici nu stie ca stau la doar trei metri de ea si o privesc. Aproape ca imi vine sa-i strig la ureche: "Doamne, cat esti de frumoasa!", insa tac si-mi ascult doar gandul. Il aud, e ca o soapta in camera goala. Zambesc multumit in sinea mea, si-mi spun: "Bravo! De data asta te-ai intrecut pe tine!".
     O mai privesc putin si ma gandesc cum sa ii spun: "Iubita mea, s-a intamplat ceva extraordinar, pot sa..". Mda... Cum dracu sa ii spun fara sa reactioneze aiurea, fara sa se sperie, fara sa fuga!? Cum sa ii spun: "Stii... eu pot sa zbor, eu pot misca lucrurile doar cu mintea?!" Uite, chiar acum iti acopar trupul fraged cu matasea alba doar prin simpla miscare a mainii de la distanta!
     Ma departez usor de ea si imi iau zborul de pe terasa apartamentului cautand o cladire, un loc inalt, ceva mai aproape de Luna, sa pot gandi clar si sa gasesc o solutie. Cum sa ii spun ce minunatie mi s-a intamplat? Ma asez pe varful unei cladiri si privesc Luna. Este atat de frumoasa, de mareata, de rece. E departe! Dar stiu ca pot ajunge intr-o secunda pana la ea! Hehehe, pana si simturile sunt altele, sun mai puternice, pot sa-mi vad iubita cum doarme chiar si de aici, de pe cea mai inalta cladire din oras! "Sunt bun!" imi spun si zambesc din nou satisfacut.
    Trebuie sa ii spun tot, dar cum sa incep? O sa incep cu inceputul! Da! Trebuie sa o pregatesc emotional inainte! Poate totusi nu se va speria asa cum cred eu, poate se va bucura la fel de mult cum ma bucur si eu. La urma urmei, ma iubeste foarte tare, simt asta, stiu asta! Si eu o iubesc, eu am ales-o si o iubesc. E frumoasa mea!
    Se aud sirene. O salvare si cateva masini de politie opresc in fata blocului nostru. Ce cretini! O vor trezi idiotii cu atata zgomot! Doarme atat de adanc si e atat de frumoasa! Dar ce s-o fi intamplat? Un furt, o crima, o bataie, un infarct?! Hehe! Acum ca am abilitatile astea, trebuie sa devin un justitiar, ca-n filme, Superman sau Batman! Nu! Nu Batman, ca ala in afara de motocicleta aia, nu are nimic interesant, plus ca eu sunt mai istet si clar, mai frumos! Zambesc din nou si decolez de pe acoperis. Mai dau doua ture printre nori sa ma obisnuiesc cu zborul. Ce senzatii ciudate! Corpul este atat de usor si nici vantul nu-l simt, desi la viteza asta ar trebui sa imi smulga pielea de pe fata. Imi plac noile proprietati capatate! Nu simt durere si nici nu ma pot rani! Zambesc din nou! Sunt fericit! Ma inalt, cobor, ma joc printre stele! Nu e rau, nu e rau deloc!
     Aterizez in fata blocului si ma gandesc sa intru pe usa principala, ca tot omul normal! Fac abstractie de masinile de politie si de salvarea parcata la intrare. Urc scarile in graba. Mi-e dor sa-mi vad iubita. Vreau sa deschid usa blocului, cand o voce ma surprinde:
 - Hei, ce crezi ca faci?
    Simt ca mi se adreseaza si ma intorc incruntat. Imi pare familiara vocea, dar nu cunosc persoana din fata mea.
  - Da, zic eu. Ce vrei? ma surprinde vocea mea, e atat de clara! E prima oara cand vorbesc de cand mi s-a intamplat minunea!
  - Te-am intrebat ceva. Ce crezi ca faci? Unde te duci?
  - La iubita mea, am ceva extraordinar sa ii spun.
  - Ca poti sa zbori, asa-i? Asta vrei sa ii spui?
  - Ha! Ce tare! M-ai vazut? Esti prima persoana care m-a vazut zburand! Te rog sa nu spui nimanui, e secret! Vreau sa fiu Justitiar si nu trebuie sa stie nimeni care e adevarata mea identitate!
  - Presupun ca atunci cand stateai cocotat pe varful cladirii aleia, te-ai gandit si la un nume de scena, nu? zise femeia din fata mea razand cu pofta, chiar enervant.
  - Daca tii sa stii neaparat, ei bine: nu! Ma rog... nu inca, dar cand o sa gasesc, o sa fii prima care o sa stie, de fapt a doua, dupa iubita mea. Iar daca o sa spui cuiva cine sunt cu adevarat, va trebui sa te omor! adaug eu mandru si si zambind cu o oarecare superioritate
   - Mda... mai esti si arogant pe deasupra... Ideea e ca nu poti sa ii spui. Si daca vrei, nu ai cum sa ii spui!
   - De ce? zic eu, uitandu-ma surprins catre ea.
   - Bai Superman, de cand ai inceput sa zbori, ai atins pe cineva? Ai atins-o pe iubita ta?
   - Nu. Nici nu m-am gandit la asta. De ce intrebi?
   - Fa-mi pe plac si incearca sa lovesti ceva.
   "Stii vorba aia, ai grija ce iti doresti?", zic eu in mintea mea, si ma indrept bucuros spre ea si ii dau o palma.    - Nu pe mine cretinule, loveste orice altceva in afara de mine! Plus ca eu sunt FEMEIE! Nu dai in femei dobitocule!
  - Uoooh! Scuze! A durut?!  zic eu cu un zambet ciudat in coltul gurii.
  - Ah, incepatorii astia! Incearca altceva, de exemplu sa deschizi usa de la intrare!
   Fac un gest cu mana de la distanta si reusesc sa o deschid.
  - Vezi ce tare sunt? zic eu mandru catre ea.
  - Nu cu mintea, cu mana! tipa ea la mine, dandu-si ochii peste cap.
  Ma indrept spre usa si vreau sa apuc manerul. Raman blocat, fara reactii! Simt un fior rece pe sira spinarii.
  - Ce dracu...?!
  - Esti mort, idiotule! De asta nu poti atinge nimic material, nu te vede nimeni si nu poti atinge pe nimeni.
   Ma cuprinde un sentiment de frica combinat cu ura si dispret pentru tot ce ma inconjoara. Racnesc! Tip atat de tare ca m-ar putea auzi tot pamantul.
   - Nu mai urla, ca nu te aude nimeni! continua ea pe un ton calm. Si, crede-ma, ca nu mai am starea necesara, dupa atatea secole, sa mai inghit urletele voastre de disperare.
  Nu o mai ascult. Ma gandesc la iubita mea si intr-o clipa sunt langa ea in pat. O privesc lung si-i spun cu voce tare langa ureche: "Esti atat de frumoasa!"
  - Da, este! aproba femeia care continua sa ma insoteasca. Va trebui sa o lasi in pace. Locul tau nu mai e
 langa ea.
     - Nu! Nu! Nu!
     - Ba da! Te astept jos, dar grabeste-te, nu avem toata noaptea la dispozitie.
    Femeia dispare iar eu raman singur langacea cu care am crezut ca o sa imi petrec tot restul zilelor. Rad ironic: pana la urma cam asa a si fost!
  - Te iubesc atat de mult! Izbucnesc in plans si o durere cumplita ma cuprinde, de fapt e un sentiment ciudat: e un amestec de durere si de bucurie. Nu stiu de unde vine bucuria, dar ma simt din ce in ce mai invadat de bucurie. Durerea dispare.
  - Hai odata! se aude vocea femeii de afara. Mai am treaba! Nu esti singurul din noaptea asta care a murit!
  Vreau sa o sarut, dar nu reusesc sa-i simt trupul. O privesc cu un amestec de tristete si bucurie. Nu mai vreau sa zbor. Cobor scarile incet, de ce sa ma grabesc?! Ma asteapta o eternitate! Pe scarile blocului ma intalnesc cu doctori si politisti care incearca sa resusciteze un corp intins pe jos. Ma uit atent: e corpul meu! Zambesc cu mila. Il las acolo si ies in strada.
   - Gata? Esti pregatit?
   - Pregatit pentru ce?
   - Sa treci Dincolo!
   - Si, ma rog, cum te pregatesti sa treci Dincolo?
   Femeia ma priveste si zambeste scurt, luandu-ma de mana.
    - Apropo, nu te-am intrebat, tu cine esti?
    - Eu sunt Shalimar, Colectorul de Suflete.
     

 Adaptare dupa un text de Teodor Nicolae

Oamenii din metrou

    

     De cand cu vremea asta de afara, am avut ocazia sa ma plimb mai mult cu metroul. Nu intentionez sa ma vait, desi recunosc ca sufar de o oarecare forma de claustrofobie atunci cand intru in subteran. Sentimentul de panica ma cuprinde de-a dreptul  atunci cand usile se inchid si privind in jurul meu vad doar niste statui plictisite de viata, leganate din cand in cand de miscarea vagoanelor. De la o vreme nu ma mai ingrijoreaza captivitatea metroului, ci ma ingrijoreaza oamenii din metrou. Toti sunt tristi, palizi si sictiriti. Si asta o vad la orice ora, nu doar dupa 4 cand se intorc de la munca. Oamenii din metrou sunt toti bolnavi! La inceput le gaseam scuze, gandeam ca lipsa oxigenului e de vina pentru chipurile apatice, dar acum realizez ca e doar vina lor. Cred ca se simt ca niste sobolani prin cotloanele Bucurestiului. Asa sa fie oare si in Anglia? Tare mi-as dori sa ma plimb cu metroul plin de englezi. 
      De cateva zile ii urmaresc intens pe colegii mei de drum si cand le intalnesc privirile, schitez un zambet cald. Stiti ce se intampla? Se sperie si intorc capul. Nu-s obisnuiti sa primeasca zambete pe sub pamant. Cand usile se inchid, noi devenim o comunitate: comunitatea celor care merge cu metroul in acel moment, intre acele statii! Ar trebui sa vorbim intre noi, sa ne zambim, sa ne compatimim sau din contra sa ne invidiem ca mergem cu metroul si nu cu ratb-ul. Dar nu se intampla asta! Fiecare isi cauta o indeletnicire cat mai repede. Cei care nu-si gasesc nimic de facut, privesc fascinati pe geam. La inceput credeam ca sunt nebuni, e totul o negura, ce sa vezi pe geamul metroului?! Apoi, dupa multe nopti de framantari, am aflat raspunsul: ei nu privesc pe geam, ci privesc ceea ce se reflecta in geam, adica vecinii lor de banca. Astfel ii pot analiza fara pic de rusine sau perdea. Tinerii asculta muzica in casti si ignora total imprejurimile. De multe ori sunt si eu nevoita sa ascult nebunia din castile lor pe care nici macar zgomotul rotilor lovind sina nu reuseste sa o acopere. Mai, si au unii niste casti imense, cat jumatate din cap si dupa atitudinea afisata, cred ca sunt tare mandri de ei, probabil se simt speciali. O alta categorie o reprezinta cei care citesc carti. Astia se lupta aprig sa prinda un loc pe scaune si odata asezati isi deschid cartea satisfacuti, privind la cei din jurul lor cu superioritate. Nu incep sa citeasca imediat ci intai inspecteaza zona si se asigura ca si vecinii din fata vad titlul cartii lor. Ei bine, va propun sa va amuzati cu prima ocazie cand veti merge cu metroul si sa cititi titlurile cartilor din fata voastra. Cata diversitate in unitate! Urmeaza grupul oamenilor care deschid larg ziarul in metrou e pe cale de disparitie din doua motive: fie nu prind ziarul ala gratis care se distribuie pe la metrou, fie citesc presa pe tableta. Cei din urma au intotdeauna o alura de om important, de om care are o oarecare obligativitate de a citi presa pana ajunge la munca. Cei care se delecteaza cu ziarul trebuie sa fie oameni de treaba, mi-am zis eu! Ei intotdeauna deschid larg ziarul si impartasesc informatia cu vecinii din stanga si din dreapta. Pe fata lor se citeste satisfactia de a fi utili! Categoria divelor inca o studiez. Astea urca in metrou, privesc cu mare scarba in jurul lor si daca, dintr-un motiv sau altul, nu au net pe telefon si nu pot comunica in acel moment pe whatsapp, se crispeaza si devin frustate. Atunci, cei cativa neuroni care se sufoca, cum spuneam, din lipsa oxigenului, dau comanda mainilor sa-si apeleze o prietena si sa-si imparta in gura mare ultimele experiente traite. Daca le ascultati, veti vedea ca de obicei povestesc ce au facut in ziua aia sau cel mult, cu o zi inainte. 
     Tare mi-as dori sa fac o campanie de  revitalizare a oamenilor din metrou!
     Daca mai stiti sau mai descoperiti si voi alte categorii, va astept aici cu propunerile!

Parfumul pe care il purtam spune multe despre noi

     Parfumul e semnatura fiecaruia, el este elementul cheie care ne desevarseste tinuta. De multe ori, parfumul tine loc de cuvinte, el spune despre noi ceea ce nici cuvintele nu reusesc. De aceea trebuie sa ne alegem parfumul in functie de felul nostru de a fi, de firea, de personalitatea noastra. Parfumul trebuie sa ne reprezinte. E ca si cum ai purta o haina, daca nu te simti in largul tau imbracand-o, acest lucru iti da o senzatie de disconfort si starea va fi imediat perceputa de cei din jur.

     Cum ne alegem parfumul? In ultimul timp, o noua metoda castiga tot mai mult teren printre impatimitii parfumurilor, este vorba de consilierea personala. Magazinele de lux pun la dispozitia clientului un ghid care sa-l ajute in alegerea aromei potrivite, in functie de caracter si de stilul de viata. Trebuie sa cunoastem ca un parfum are 3 note: de varf, de mijloc si baza. Nota de varf este prima impresie a unui parfum dupa ce a fost aplicat pe piele si aroma dureaza 20-30 de minute de la aplicare. Nota de mijloc, sau "inima" parfumului este cea care se resimte ulterior, mai putin volatila ca prima, este cea care, de fapt, poarta mirosul real al parfumului. De aceea cand va alegeti un parfum, pulverizati intai pe piele si lasati sa treaca un timp pana il mirositi, pentru ca aroma sa poata interactiona cu ph-ul dvs. Nota de varf va poate pacali in unele cazuri si puteti gresi in alegerea parfumului. Notele de baza sunt cele care incep a se percepe dupa o ora de la aplicare, acestea sunt cele care poarta mirosul cel mai puternic, bogat si persistent al parfumului. Aceste note fac parfumul sa miroasa diferit in functie de ph-ul fiecaruia. Tot ph-ul este responsabil si cu persistenta parfumului, sunt cazuri in care interactiunea cu ph-ul schimba aroma, sau cazuri cand o evapora mai repede. De aceea trebuie ales parfumul in functie de fiecare in parte, si incercat pe piele, nu in aer, nu pe hartia-tester. O aroma care miroase minunat pe pielea cuiva, nu inseamna ca va mirosi la fel si pe pielea dvs!
      Inconstient, alegem parfumul in functie de starea de spirit din momentul respectiv si deseori se intampla ca, in cateva luni, sa nu-l mai suportam. Acesta este un motiv in plus pentru a avea grija cand dorim sa ne cumparam un parfum nou. Indicat ar fi sa alegem invers. Sa gasim motivul pentru care trecem prin acea perioada si sa cumparam un parfum care anuleaza sau echilibreaza aceasta stare. Este cunoscut faptul ca exista numeroase terapii cu parfum si ca acesta poate schimba starea de spirit a fiecaruia. De asemenea, momentul cel mai bun din zi cand alegem un parfum este dimineata, atunci simturile noastre sunt mai relaxate si mai ascutite.
      Nu este indicat sa folosim un parfum pe o perioada mai lunga de 3 luni, vom neutraliza mirosul si in loc sa ne bucuram de el, vom avea tendinta de a pune din ce in ce mai mult pe noi, devenind agresivi pentru cei din jurul nostru. Pont: schimbati-va parfumul o data la 3 luni. Daca aveti un parfum preferat si nu va puteti dezlipi de el, incercati, totusi sa-l alternati cu inca o aroma.
     Parfumurile se poarta in functie de momentul zilei, exista arome potrivite in timpul zilei si arome, mai puternice, folosite pentru seara, arome potrivite pentru o plimbare in parc si arome potrivite pentru o cina romantica. Fiecare parfum are mesajul lui si, de cele mai multe ori, se adreseaza unei tipologii anume. Daca, totusi, v-ati gasit parfumul preferat si acesta are o aroma mai greoaie, mai somptuoasa, iar dvs doriti sa-l dati dimineata, dati atunci mai putin, cu zgarcenie.

     Cum facem sa persiste mai mult un parfum? Exista si aici cateva trucuri. Japonezii sustin ca zonele care pastreaza cel mai bine aroma sunt incheieturile mainilor, sub barbie- in zona dintre clavicule, in spatele lobului urechii, si in spatele genunchilor. Doamnele poarta fusta si atunci cu fiecare miscare "picior peste picior" aroma se va raspandi in jur. Coco Chanel ne sfatuieste sa aplicam parfumul acolo unde dorim sa fim sarutate!
     Un alt truc pentru a persista aroma, pe care eu il practic cel mai des si care este la indemana oricui, presupune aplicarea cremei pe zona pe care urmeaza sa pulverizati parfumul. Crema va fi absorbita impreuna cu acesta si astfel aroma va fi sigilata in piele si va persista cu cel putin 6 ore in plus. Indicat ar fi ca si crema sa aiba aceasi aroma ca parfumul, sau cel putin sa fie o aroma neutra sau complementara.
      O atentionare buna este sa faceti diferenta intre apa de parfum, apa de toaleta, si parfum sau ulei de parfum. Concentratia de alcool si de esenta sunt trecute pe ambalaj. O concentratie de esenta intre 16-20% devine parfum, intre 8-16%, este apa de parfum, iar sub 8% este apa de toaleta. Desi mai rar pe piata, putem gasi concentratie peste 20% si atunci numim ulei de parfum. De asemenea, parfumurile se diferentiaza si in functie de ingredientele care le compun, dar si de sintetizatorul de aroma folosit: pot fi naturale si sintetice. Pont: ca sa va asigurati de calitatea unui parfum agitati sticluta si cumparati-l doar daca apar bule de aer in interior, deoarece acela va fi un parfum cu concentratie mare de ulei de parfum.
      Urmand aceste cateva sfaturi de baza, va puteti alege parfumul potrivit si nu veti regreta investitia.
    
      Cei care isi doresc un parfum bun (nu apa de parfum) la un pret si mai bun, pot sa ma contacteze. Vor fi placuti surprinsi! Ofer si consiliere dar si posibilitatea achizitionarii unui parfum de lux, intr-un ambalaj inedit!

Reguli de baza in make-up

 

  Machiajul este folosit din cele mai vechi timpuri si apare in absolut toate culturile, ajungand la rang de arta in zilele noastre. De-a lungul timpului machiajul a fost folosit pentru a face diferenta intre sexe, intre clasele sociale, in scopuri ritualice, ca masura de camuflaj pentru a acoperi imperfectiunile tenului sau pentru a capata o noua identitate. Exista cateva reguli in make-up pe care o mare parte a femeilor le trec cu vederea atunci cand aleg sa se machieze si rezultatul devine dezastruos.

Prima mare eroare in materie de make-up este excluderea fondului de ten din ritual. Acesta are un rol esential, fondul de ten este o protectie, este o crema pigmentata care niveleaza pielea si care o protejeaza impotriva factorilor externi. Fondul de ten uniformizeaza culoarea tenului si este importanta folosirea lui, niciodata fardul de pleoape sau cel de obraz nu trebuie aplicate direct pe piele. Insa, nuanta acestuia trebuie sa fie cat mai apropiata de culoarea tenului si niciodata nu trebuie sa fie vizibila folosirea lui. Intindeti si uniformizati cat mai mult cu putinta pentru a nu creea efectul nedorit de masca. Eu aplic fondul de ten impreuna cu crema de fata, intra mult mai bine in piele si se uniformizeaza instantaneu.

     Pe locul doi in topul erorilor de make-up este folosirea tusului de ochi si atat! Niciodata tusul nu se foloseste independent de fard sau de rimel. Un tus aplicat la radacina genelor si atat da senzatia unui machiaj neterminat, facut in graba si nu exprima nimic. Din pacate, zilnic vad domnisoare machiate fara cap, care parca si-au propus sa se urateasca! Acest sfat l-am cules de la Mirela Vescan - make-up artistul vedetelor, credeti-ma ca stie ce spune!

     Pe locul 3, dar la fel de grav, este folosirea creionului dermatograf in interiorul ploapei inferioare si doar atat. Fie ca este negru, fie ca are alte culori, aplicarea creionului in acest mod este inestetica. Aceasta este o tehnica care trebuie sa vina in completarea unui tip de machiaj si nu trebuie, niciodata, aplicat independent.

     In topul erorilor intra si aplicarea rujului. Este recomandat sa trasam un contur al buzelor, insa niciodata cu o nuanta mai inchisa decat rujul, sau mai grav, in alta culoare. Un contur al buzelor puternic imbatraneste chipul si trasaturile devin mai aspre. Alegeti un creion aceasi culoare cu rujul si aplicati pe toata suprafata buzelor, ulterior dati cu ruj, astfel nu se creeaza diferente nici de textura si nici de culoare. Scriind randurile astea, imi vin in minte pasaje din copilarie cu adolescente care isi conturau buzele cu creion maron inchis, rujul fiind unul sidefat, spre alb! Bleah! Sigur va amintiti moda de pe la sfarsitul anilor '90, chiar si fetele de la Andre, in voga atunci, o practicau! Ce bine ca am evoluat, nu?!

     O ultima greseala ar fi folosirea machiajului de seara pe timp de zi. Un machiaj puternic, cu ochi si buze foarte conturate nu trebuie sa vedem ziua pe strada sau la birou. Un machiaj de zi trebuie sa durez 10 minute si sa fie cat mai natural, evitand culorile inchise pe cat cu putinta. De asemenea, trebuie evitat sa copiem stilul de machiaj al altcuiva, nu intotdeauna ne poate avantaja un smokey eyes sau un ruj inchis daca noi, de exemplu, avem buze subtiri.
Inainte de a ne farda, trebuie sa ne intrebam ce efect vrem sa obtinem daca folosim o anumita culoare, un model sau o tehnica anume. Daca nu avem raspuns, nu folosim fardul doar de dragul de a sta in oglinda de dimineata.

Orele de functionare ale organelor noastre

     Asa cum noi, ca intreg, avem nevoie sa dormim pentru a ne incarca bateriile, asa si organele noastre interne au orele lor de odihna si orele lor de activitate. Indicat este sa nu suprasolicitam stomacul sau ficatul atunci cand acestea sunt in orele lor de refacere, sa fim sinceri, nici noua nu ne place sa fim treziti in mijlocul noptii si pusi sa spalam vasele sau sa batem covoarele!
Johanna Paungger si Thomas Poppe, în cartea “Aus eigener kraft”(Propia putere), sustin ca fiecare organ are 2 ore pe zi de activitate intensa. Cunoscand si mai ales respectand bioritmul organelor interne, ne vom putea bucura de o sanatate mai buna, o viata mai lunga si mai trainica, dar mai ales vom putea ameliora starea unui organ deja afectat de boala. Dar sa nu mai lungim vorba si sa vedem care sunt organele si orele intre care acestea isi desfasoara activitatea mai intens.
 7:00 - 9:00 Stomacul.  Este ora de trezire, trebuie sa ne trezim in liniste, fara graba si sa ne acordam cateva minute de relaxare. Este momentul in care stomacul nostru functioneaza la capacitate maxima, deci trebuie sa luam micul dejun incet. Acum putem manca oricat si orice dorim. Sfatul meu: beti un pahar cu apa inainte de masa, va ajuta digestia si va va intari imunitatea.
9:00 - 11:00 Splina si pancreasul. In acest interval stomacul se odihneste si nu este recomandat sa mancam alimente greu digerabile si nici prea multe dulciuri pentru a nu forta functia pancreasului, acesta fiind cel care controleaza nivelul glicemiei. Splina, "cimitirul trombocitelor",  joaca un rol important si in mentinerea imunitatii organismului, de aceea daca nu functioneaza corect poate perturba nivelul trombocitelor din sange.
11:00 - 13:00 Inima. In aceasta perioada inima functioneaza la capacitate maxima si nu se recomanda mese copioase care presupun un consum suplimentar de energie  deoarece acesta va fi luat din energia necesara inimii pentru a-si desfasura activitatea. Incepand cu ora 11:00, stresul sau orice alta stare de nervozitate aparuta, trebuie atenuata pentru, cel putin, urmatoarele 4 ore, astfel inima va fi fortata in plus.

13:00 - 15:00 Intestinul subtire. Cum spuneam si mai sus, stresul trebuie evitat in aceasta perioada deoarece va deregla activitatrea intestinului subtire, acesta fiind in stransa legatura cu sistemul nervos vegetativ. Trebuie avut in vedere si ca dupa ora 13:00 randamentul organismului scade, mai ales daca ati avut o masa copioasa de pranz.
15:00 - 17:00 Vezica urinara. Este timpul sa beti multe lichide si ceaiuri diuretice, deoarece vezica va functiona la capacitate maxima in aceasta perioada si va ajuta la detoxifierea mult mai rapida a organismului.
17:00 - 19:00 Rinichii. Five o'clock sau timpul ceaiului, ar spune englezii si au dreptate! In acest interval rinichii vor filtra si vor curata sangele mult mai repede, iar noi putem ajuta la propria detoxifiere a organismului band foarte multe lichide. Pentru un succes garantat, puteti alege sa beti ceaiul in timp ce beneficiati de un masaj de relaxare. Dupa ora 19:00, consumul de lichide ar trebui redus.
19:00 - 21:00 Circulatia sanguina. Intre aceste doua ore circulatia sangelui este mai rapida, oxigenarea celulara este mai buna si prin urmare, aveti energie mai multa. Nu incercati sa adormiti acum, nu veti reusi decat sa va enervati.
21:00 - 23:00 Incarcarea cu energie. In aceasta perioada va simtiti confortabil in corpul dvs si veti simtiti nevoia de a face "ceva", de a iesi in oras, de a participa la discutii sau de a va plimba. Daca in aceasta perioada simtiti frig sau nevoia de a va incalzi, este un semnal ca undeva, in interior, aveti un dezechilibru fizic sau emotional.
23:00 - 01:00 Vezica biliara. Daca veti manca gras si cu prajeli la ceas de seara, veti impiedica bila sa functioneze corect si nu veti avea un somn linistit. Cei care se trezesc des in acest interval ar trebui sa-si puna un semn de intrebare in ceea ce priveste sanatatea bilei lor. Mergeti la somn zambitori si fara nervi.
01:00 - 03:00 Ficatul. Chiar daca este unic printre organele corpului omenesc prin capacitatea sa rapida de regenerare, nu ne putem culca pe o ureche. Un ficat obosit se va imbolnavi in timp. Trebuie sa tinem cont de tot ceea ce consumam, deoarece totul va trece prin ficat, el este ca o bucatarie a corpului. Cel mai recomandat ar fi ca intre aceste ore sa dormiti deja, va fi cel mai bun ajutor care il dati ficatului, iar cei care lucreaza noaptea ar trebui sa se gandeasca de 2 ori inainte sa mearga la servici; ficatul acestora este cel mai expus imbolnavirii.
03:00 - 05:00 Plamanii. Intre aceste ore plamanii functioneaza la capacitate maxima si tot acum cei care lucreaza in mediu toxic sau fumeaza pot avea accese de tuse. Acesta este si motivul pentru care, fumatorii scuipa dimineata substantele nocive acumulate in plamani. Plamanii se curata acum si nu este deloc indicat sa fumati in aceasta perioada. Sfatul meu: aerisiti camera inainte sa va culcati si, pentru un aer sanatos, dormiti cu bulgari netratati de sare in camera (eu dorm cu ei sub noptiera). Va mai spun ca exista saline de suprafata chiar in Bucuresti, puteti merge seara macar o ora sa respirati aerul sanatos si incarcat de aerosoli, veti dormi mai bine si va vezi curata si plamanii - aviz fumatorilor inraiti)
05:00 - 07:00 Intestinul gros. Acum intestinul gros, responsabil de calitatea digestiei, munceste cel mai mult. Un mic dejun bogat in fibre, lactate si fructe va asigura o digestie corecta. Scaunul subtire va indica intotdeauna probleme de digestie, iar costipatia ridica problema toxicitatii organismului. Sfatul meu: taratele de ovaz si de psyllium sunt indicate atat pentru curatarea colonului cat si pentru asigurarea unei bune digestii. Mancati de dimineata lapte sau iaurt cu cateva linguri de astfel de fulgi, mai ales cei care sariti peste micul dejun, si va garantez ca veti avea o digestie mult mai rapida si astfel veti si slabi vrand, nevrand. Taratele indicate sunt doar cele de la Plafar si nu cele de prin supermarketuri.
     Cunoscand aceste detalii va puteti imbunatati stilul de viata si puteti sa va controlati mai in amanunt corpul. O importanta si o atentie deosebita trebuie sa-i oferiti mintii. Aceasta poate fi cel mai bun prieten, insa poate deveni si cel mai mare dusman. Ganditi pozitiv, ganditi frumos, ganditi curat, ganditi ca sunteti propriul stapan si constientizati ca fiecare gand se va reflecta in viata dvs si se va materializa in actiunile ulterioare. Sentimentele negative, ura, ranchiuna, invidia, sunt responsabile de imbolnavirea organelor. Astfel, dvs alegeti ce doriti sa deveniti! Tineti cont ca fericirea, linistea si buna dispozitie sunt stari de care va puteti bucura continuu, trebuie doar sa vreti asta! Ganditi pozitiv!

3 alimente care imi intaresc imunitatea

     Temperaturile scazute, lipsa fructelor si a legumelor proaspete din alimentatie, expunerea la stres si poluare fac din noi o prada usoara in fata sezonului rece. Si pentru ca nu vrem ca primii fulgi de zapada sa ne prinda in pat, ar trebui sa  acordam o mai mare importanta imunitatii.
     Sistemul imunitar este responsabil cu distrugerea bacteriilor, a virusurilor si a altor factori nocivi care intra in contact cu organismul nostru, cu alte cuvinte, este responsabil cu mentinerea sanatatii noastre. Noi ii suntem datori pentru grija ce ne-o poarta si cum altfel l-am putea recompensa, daca nu tot prin grija? Cea mai importanta etapa in mentinerea unei imunitati de fier este alimentatia. Probabil multi dintre noi s-au saturat sa auda de regula consumului de fructe si legume, de aceea vin in sprijinul acestora cu cateva sfaturi mult mai practice si mai putin costisitoare referitoare la alimentatie. Ne vor deveni aliat in lupta cu gripa si raceala chiar ingredientele pe care le gasim pe meleaguri romanesti.
     Usturoiul - este considerat cel mai puternic antibiotic natural, comparat adesea cu penicilina. Este de preferat a se folosi cel din gradina, romanesc, cu catei mici, si nu cel chinezesc, mare si robust, gasit adesea in supermarketuri. Incercati sa consumati cat de des puteti aceasta miraculoasa planta. In afara mirosului puternic care poate deranja, nu are efecte adverse. Il puteti consuma zilnic, usturoiul se asezoneaza cu orice fel de mancare, de la salata la friptura, insa ar fi indicat a fi consumat cat mai neprelucrat; pus la foc isi pierde din proprietati. In prezenta sucului sau, virozele au sanse mici de supravietuire, combate infectiile si degajeaza sinusurile si bronhiile. Intreg organismul ne va binecuvanta daca va primi o portie zilnica de mujdei. Eu una mananc usturoi cu absolut orice, mai nou il amestec cu patrunjel verde tocat marun, efectul este si mai puternic, patrunjelul fiind si el recunoscut pentru capacitatile imunostimulatoare. Cateodata fac sos de usturoi, adica in pasta alba, frecata cu ulei de masline, adaug iaurt si o picatura de otet. Ii taie din iuteala si e numai bun de intins pe paine. Daca va ganditi sa renuntati la acest aliment minune din cauza respiratiei urat mirositoare, aflati ca nu este nevoie, exista remedii! Beti o cana de lapte nedegresat dupa masa si clatiti-va bine gura, grasimile vor neutraliza mirosul si in plus vor reduce senzatia de disconfort pe care usturoiul o provoaca celor cu stomac mai sensibil. Marul, patrunjelul, spanacul sau busuiocul ajuta si ele in eliminarea mirosului neplacut, daca sunt mestecate dupa ce va ridicati de la masa.
     Catina - este cel mai puternic antioxidant al organismului, bobitele sale portocalii contin cea mai mare cantitate de vitamina C, castigand in fata citricelor si rivalizand de sus cu macesele. Puteti alege sa mancati kg de portocale si de kiwi sau puteti alege o cana mare de ceai de catina pe stomacul gol, dimineata (miroase incomod, dar va obisnuiti cu timpul). Daca nu va place gustul putin acrisor al ceaiului de catina, puteti adopta alta metoda: se umple un borcan 3 sferturi cu bobite de catina si se adauga miere pana la umplere. Se consuma 1-2 lingurite dimineata, pe stomacul gol. Catina, sau "ginsengul romanesc"- cum a mai fost denumita, este cel mai bun vaccin antigripal natural si dusman al multor alte boli.
     Mierea - este un alt antibiotic natural cu efecte imunostimulatoare si antibacteriene, la fel ca si celelalte produse apicole derivate din aceasta: polenul, propolisul, laptisorul de matca. O eficacitate maxima veti obtine daca veti combina bobitele de polen cu mierea si veti servi dimineata, inainte de micul-dejun. O reteta cu succes garantat in lupta cu iarna este indulcirea ceaiului de catina cu 2 lingurite de miere poliflora sau de salcam. In acest mod veti impusca doi iepuri cu un singur foc! Eu combin mierea si cu aloe vera, adica tai planta din ghiveci, care este obligatoriu sa aiba minim 3 ani, o dau prin blender si o amestec cu multa miere. Mananc dimineata pe stomacul gol 2 lingurite! Astfel, nu mai stiu ce inseamna raceala de muuulti ani de zile!
     Cu o portie autohtona de sanatate, putina miscare si mai mult somn, putem iesi la bulgareala linistiti si aparati de un sistem imunitar asa cum il meritam!

Recomand masajul limfatic!

 

Limfa, sau sângele alb cum era numit de grecii antici, este este un lichid transparent, care circulă prin spațiile intercelulare, vasele si ganglionii limfatici și care realizează schimbul de substanțe între sânge si celule.

Mai exact, sistemul limfatic este responsabil cu preluarea și anihilarea toxinelor și a bacteriilor rezultate in urma arderilor celulare, păstrand astfel sănătatea organelor. Totodată un sistem limfatic curat înseamnă și o imunitate bună.

     Sedentarismul, stresul prelungit, tulburările circulației sanguine, alimentația nesănătoasă și poluarea din atmosferă influențează circulația normală a limfei, iar picioarele umflate și celulita sunt doar unele din repercusiunile estetice ale unei funcționări defectuase a sistemului limfatic.

     Cu alte cuvinte, pentru a scapa de inestetica celulită folosiți-vă din plin de această procedură. Drenajul limfatic se poate face atât în cabinetele medicale cat și, mai nou, în saloanele de remodelare corporala și presupune un presso-masaj făcut cu un aparat special asupra lanțului de ganglioni limfatici. La început, în primele ședințe masajul poate fi puțin dureros din cauza ganglionilor blocați, însă făcut constant durerea dispare. Astfel, un drenaj bine făcut intensifică circulația limfei, accelerează eliminarea rapidă a substanțelor nocive din organism și ușurareză transportul acizilor grași și colesterolului. După primele ședințe vă veți simți mai relaxată și mai energică. Drenajul limfatic este recomandat și pentru persoanele care doresc să țină o cură de detoxifiere, reușind astfel o evacuare imediată și garantată a toxinelor. Vergeturile și aspectul tern al pielii se pot remedia tot prin drenaj limfatic, iar foarte multe persoane apelează la aceasta procedură pentru a scăpa de senzația de "picioare grele".

    Acest tip de masaj are efecte benefice și asupra pielii tenului, reușind să încetinească procesul de îmbătrânire, să  atenueze ridurile și să tonifice mușchii mai leneși ai feței. Persoanele care suferă de acnee pot încerca cu încredere un astfel de tratament și vor obține un ten mai luminos.

     Deși este printre singurele tipuri de masaj indicat femeilor însărcinate, drenajul limfatic are și contraindicații care se adresează persoanelor cu diferite probleme de sănătate care prin această procedură ar putea să-și răspândească mai repede infecția în corp. Contraindicat este si persoanelor cu probleme cardiace majore, pentru că astfel se pot elibera cheagurile de sânge.

     Recomand tuturor drenajul limfatic, se pierd si cm si kg in acelasi timp. Pot spune ca este mai eficace si mai sanatos decat sauna de o mie de ori!