vineri, 24 august 2012

Și dacă...

            Am murit atunci? Am murit acum? M-ai omorat si tu sau m-ai readus la viata? Continui sau incep? Cu tine sau fara tine? Vrei iubirea mea sau dispretul meu? E urata lumea ta... dar e mai urata lumea mea... fara tine... Ma rog pentru tine sau ma rog pentru mine? Cum sa uit? Ce sa uit? Cat sa uit?
             ( .... )
             Si daca el ma poate iubi mai mult ca tine? Si daca el ma poate face fericita? Si daca el ma va trezi intr-o dimineata cu un trandafir si, jucandu-se cu degetele in parul meu, imi va spune ca sunt totul in viata lui? Si daca el va alerga cu mine de mana prin ploaie? Si daca el va privi rasaritul sarutandu-mi fruntea si mangaindu-mi tamplele? Si daca el, intr-o zi de sfarsit de august, imi va umple prezentul de tuberoze? Si daca... Si daca nimic din ce am trait langa tine nu ma mai bucura si daca din povestea de iubire au ramas doar regrete, imagini dure intiparite vesnic pe retina, greseli si minciuni imposibil de iertat... atunci eu plec! Bagajul e deja facut si doar ma asteapta sa am curajul sa-l ridic. Am impachetat tot ce era frumos, fiecare cuvant sincer, fiecare atingere pura, fiecare privire calda... si este atat de usor bagajul meu! Si biletul e cumparat... si stiu ca in gara mea ma va astepta el, cu valiza colorata, cu lacrimi, cu emotie... dar eu insist sa pierd tren dupa tren... Mi-e frica de viitor, de mine, de el, de fericire... eu am invatat doar sa sufar si stiu doar sa pierd... si daca el ma intelege? Si daca el ma ajuta sa cred in prezent? Si daca el rade si plange cu mine? Si daca el e linistea sufletului meu? Si daca... si daca el n-ar exista... eu pentru cine as scrie?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu