marți, 8 septembrie 2015

Ziua in care copiii vin la mal. Scrisoare catre europeni.


Cand am vazut poza acelui copil sirian adus la mal de valurile Mediteranei, mi-am amintit de un film vechi, din 1967, un film pe care nu l-am vazut, dar pe care mama a stiut, candva in copilarie, sa mi-l povesteasca cu lux de amanunte: The day the fish came out (Ziua in care pestii vin la mal). Este o comedie tragica care se poate transpune cu nonsalanta in zilele noastre, doar ca acum, mai grav si mai dureros, este ca pestii sunt copiii.

Frica de noi sau de Islam?

Unde-i umanitatea din voi, frati europeni? Voi cum ati reactiona daca ati fi in locul lor, in locul celor ce-si lasa casa si stramosii pentru un colt de paine? Cum puteti sa aruncati cu pietre in cei ce sunt la pamant? Asa v-a invatat Iisus al nostru? Argumentati ca Europa va fi islamizata... Oare chiar va temeti de asta sau e doar un fals pretext? Am tot respectul pentru musulmani pentru ca ei stiu sa-si respecte Coranul si astfel sa-si duca mai departe credinta in Allah. Dar voi? Voi, dragi europeni, oarecum frati, voi va lepadati inca de la primul cantat al cocosului! Cu toate ca si eu critic restrictiile, indoctrinarea si exagerarea din Islam, ce ma face pe mine sa fiu mai presus daca acum, la ananghie, eu ii reneg, ii decad din rangul de oameni si-i tratez mai rau ca pe niste animale? Daca ati fi avut credinta atat de puternica ca a musulmanilor, acum nu va era frica de islamizare. Acum ati fi intins o mana celor, care din simpla dorinta de a trai, mor, mor asfixiati, mor inecati. Si poate da, poate se fac vinovati de lasitate, poate se fac vinovati ca fug si-si parasesc tara, dar oare mai au ei pentru ce lupta, cand nici razboiul lor nu le mai apartine? Oare cati dintre voi ati muri in zilele noastre, cu demnitatea pe piept, din patriotism? Noua, romanilor, ne ramane doar mandria ca suntem urmasi ai lui Mihai Viteazu, Stefan cel Mare si Mircea cel Batran si ne mai ramane, drept icoana, exemplul Brancovenilor. Si sa dam masca jos si sa gandim la rece: imigrantii nu au nicio putere atata timp cat noi nu le dam putere, iar voua, de fapt nu va este frica de ei, va este frica de religia lor. De fapt va este frica de voi, va este frica ca va veti ceda singuri credinta. Ei nu vin sa ne infrunte, ei vin ca sclavi si si-o asuma, de noi depinde sa-L pastram pe Dumnezeu. Chiar credeti ca o mana de femei cu hijab va reusi vreodata sa acopere fata cocheta a noastra? Chiar credeti ca o mana de musulmani va reusi cu sjada sa ne sfideze pragul bisericii?

Sa pregatim lagarele de exterminare?

N-as vrea sa abordez politic aceasta tragedie, caci si asa as gasi argumente care sa-i lase pe oamenii acestia, musulmani sau nu, sa traiasca liberi. Noua, europenilor, ar trebui sa ne fie rusine ca a existat, candva, in istorie, un Hitler. Poate ar trebui acum Germania sa-si spele karma imputita de al lor conducator, deschizand usile larg acestor refugiati. Poate ar trebui sa si-o asume alaturi de "Marile Puteri" si sa aplice solutiile ce trebuiau aplicate cu ani in urma. Daca asta s-a vrut, asta s-a primit! Dar emigrantii tot oameni raman! In schimb voi, dragi europeni, ii priviti pe musulmani cu aceasi ochi cu care erau candva priviti evreii de catre nazisti. Pretextul rasei ariene il citesc acum in pretextul islamizarii. Cum puteti sa criticati Holocaustul cand voi il puneti la cale a doua oara? Sa urmeze, oare, Al Treilea Razboi Mondial?

Je suis Charlie?

Si toate au fost, pas cu pas, planificate... Ce mici suntem si ce putini la minte...
Inainte de a critica o intreaga cultura si o intreaga religie pentru acel crud atentat, eu stiu ca o floare nu e suficienta pentru a fi primavara. Inainte de a critica acel macel, eu critic acele ironizari constante din revista Charlie Hebdo. Sustin libertatea presei, dar nu bataia de joc. Nici eu nu m-as amuza sa-L vad pe Iisus batjocorit de islamisti.

Cu alte cuvinte, nu sustin mai mult decat trebuie invazia musulmanilor, dar sustin si cred in omenie si intelegere!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu