Cand vei pleca, stiu ca va fi o zi trista. Va fi una din acele zile in care ma voi lasa absorbita de pamant. Cand vei pleca, vei lua cu tine jumatate din viata mea, cea mai frumoasa jumatate, jumatatea cu tine. Cand vei pleca, voi ramane goala, voi ramane pustie, voi ramane fragila, voi ramane urata. Cand vei pleca, te voi conduce pana in locul unde sperantele se transforma in cenusa. Cand vei pleca, lacrimile mele se vor usca in siroaie de sare si vor naste coline pe chip. Cand vei pleca, o sa te imbratisez la fel cum as imbratisa propria-mi moarte. O sa te sarut pana la sange, o sa te musc la fel cum un lup flamand isi infige coltii intr-o hrana proaspata. Cand vei pleca, voi alerga dupa tine pana ce plamanii vor ceda. Imi voi lasa genunchii sa se invineteasca si pielea mea o voi vinde pe tarabe. Cand vei pleca, va fi o zi cu ploaie. Fiecare tunet imi va bucura auzul. Cand vei pleca, voi sti ca ai fugit; de mine, de tine. Nici nu vei avea bagaje, te vei ascunde in convingerile tale si vei fugi cum fuge lasul din campul de razboi. Si tu nici macar nu esti ranit. Cand vei pleca, unghiile mele vor scrijeli pamantul in urma ta. Imi voi smulge fiecare fir de par si voi urla. Voi urla in urma ta. Cand vei pleca, eu voi innebuni. Ma voi ascunde departe, atat de departe incat sa nu ma recunosc, sa nu ma regasesc, sa nu ma stiu. Cand vei pleca, voi ramane muta si surda si apoi si oarba. Voi uita alfabetul si voi incerca sa te reconstruiesc din pietre. Vei fi inalt, vei fi puternic, vei fi stralucitor...dar eu nu te voi vedea. Iti voi canta, iti voi dansa, te voi imbratisa. Ma voi taia in pietre dar voi canta si voi dansa. Cand vei pleca, tu vei zambi. Ma vei privi la fel cum un Zeus si-ar privi pamantencele inecate de iubire. Te voi privi cu ochii disperati, ma vei privi cu mila. Cand vei pleca din soare se vor naste fulgi de nea si copacii vor cadea la pamant sub vijelia cuvintelor tale. Marea se va transforma in desert si muntii vor fi acoperiti de ape. Vor seca raurile si cersetorii vor culege fire de aur din albiile lor. Cand vei pleca ma voi descumpune bucata cu bucata si ma voi transforma in praf. Voi ajunge pana in tinuturile indepartate ale tarii tale si ma voi asterne la picioarele-ti. Voi fi covor in calea ta, voi fi mireasma la geamul tau. Cand vei pleca vei fi bogat, vei mai bogat cu zambetul meu, cu glasul meu, vei fi mai bogat cu amintirea mea. Cand vei pleca te voi blestema cu mii de voci, te voi blestema sa nu afli iubirea, te voi blestema sa nu cunosti uitarea. Cand vei pleca, o sa-ti doresc moartea! O sa port doliu. O zi, apoi trei si apoi...apoi te voi uita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu