sâmbătă, 4 octombrie 2014

Pe tine nu te mai iubesc...


Sunt muta. De ce ma privesti atat de adanc? Crezi ca in ochii mei vei mai gasi raspunsul? M-ai pierdut atunci, atunci cand te-ai pierdut pe tine...

Te-am asteptat prea mult, iar acum ca ai venit, nu mai am nimic sa-ti spun. Te-ai pierdut in lumea ta. Daca tu nu te regasesti, eu unde sa te caut? Te-am recompus din amintiri, bucata cu bucata, dar azi...azi am terminat amintirile. Am doar un gust amar. Prea mult te-am iubit. Te-am iubit cu devotament, asa cum un copil isi iubeste parintele, te-am iubit cu sinceritate, asa cum doar o mama isi iubeste fiul, te-am iubit cu durere, asa cum un om isi iubeste piciorul amputat, te-am iubit cu sacrificiu, asa cum un erou isi iubeste patria, te-am iubit inconstient, asa cum o eleva isi iubeste profesorul de matematica, te-am iubit cu pasiune, asa cum doar eu te puteam iubi... Dar ai ales... ai ales sa fugi. Nu ai fugit de mine, ai fugit de propriile-ti sentimente... Credeam ca iubesc un barbat adevarat, dar un barbat adevarat niciodata, auzi tu, niciodata nu fuge de iubire. Un barbat adevarat o invinge sau... se lasa invins.

Ne-am intalnit intamplator intr-o lume straina de amandoi, ne-am lovit de un destin ce isi gresise traiectoria, ne-am impotmolit in reguli, in religii si-n culturi fara noima... ne-am iubit... eu te-am iubit!

Azi, trec cu dragostea de mana prin fata viselor. Azi uit cine esti, azi uit cine mi-as fi dorit sa fiu langa tine. Azi nimic din tine nu a mai ramas nedescoperit. Esti putin, esti salbatic, esti trist, esti coplesit de gandurile tale... mi-e mila... si eu, candva, am fost ca tine... dar eu, eu am ales iubirea si fericirea! Si chiar daca am masurat-o in unitati de timp infime, eu stiu ce inseamna sa fii liber, sa fii liber sa iubesti, sa fii liber sa fii fericit. Fericirea ta va fi de acum inchipuita... Cu cata mila iti privesc viitorul!

Sa nu uiti, am fost ca tine, nu vei fi niciodata ca mine! Ai vrut totul de la viata si uita-te la tine... nu ai nimic! Eu am libertatea de a alege, am libertatea de a simti ce vreau, am libertatea de a ma imbata dintr-un pahar de vin rosu si de a rade toata noaptea de tine, eu am libertatea cu care mama m-a nascut, am libertatea de a-mi prinde flori in par si de a alerga desculta pe malul marii. Eu am libertatea traditiilor mele care le accepta, cu mila, pe ale tale. Eu am libertatea de a gandi, de a decide, am libertatea de a lasa libertate copiilor mei... O, Doamne, eu am libertate! Tu niciodata nu o sa afli ce inseamna asta! Tu te inchini unor versuri compuse de alti muritori... Tie ti-e frica sa traiesti, ti-e frica de viata si te ascunzi in spatele unor icoane... Macar de ar fi frumos pictate! Macar de icoanele tale ti-ar fi calauze in viata!

Vei ramane cu intrebari nerostite. Vei ramane cu dorinte neimplinite. Vei ramane cu curiozitati ce te vor macina in toate noptile de singuratate care vor urma. Mii de oameni nu vor reusi sa-ti umple golul sapat de noi. Vei ramane al nimanui. Te vei trezi in fiecare dimineata langa un chip ce-ti va deveni, pe zi ce trece, mai strain. Vei fi tata doar pe jumatate si vei merge, mereu, cu ochii cazuti in pamant. Vei ofta la fiecare declaratie de dragoste pe care o vei auzi. Vei avea insomnii la batranete, dar nici atunci, auzi tu, nici atunci nu vei recunoste ca ai ales gresit...

Vei fi doar un barbat frumos, gol, cu o verigheta pe mana si un zambet amar in coltul gurii...